Vorbim deseori despre stres la fel ca despre un stranut accidental ori altceva absolut banalizat. Din pacate, neglijam faptul ca acesta poate fi un semn, un inceput de afectiune mult mai grava, iar inima si – pe linie mai directa cu stresul – mentalul fiecaruia dintre noi pot claca pe negândite.
Durata acestei stari devine decisiva când se manifesta fara intrerupere mai mult decât este organismul nostru obisnuit sa suporte.
Medicii sustin, pe buna dreptate, ca inima poate fi usor afectata de ceea ce avem in minte. Stresul mental poate creste riscul de boli de inima, dar adesea nu ne gândim la conexiunea creier-inima atunci când vine vorba de prevenirea unui atac de cord, concentrându-ne in schimb asupra corpului fizic. Astfel, cel putin o treime dintre oameni nu stiu ca stresul poate creste riscul de a dezvolta probleme cardiace.
Aceasta ar putea fi o greseala care sa ne coste mult, mai ales dupa saptamâni, luni si chiar ani de stres pandemic care a afectat aproape toata lumea. De aceea, medicii se ingrijoreaza de neajunsurile majore pe care ni le produce inimii toata aceasta anxietate pe termen lung.
„Efectele sunt cel mai frecvent incalculabile. Vom vedea precipitatii si ne va lua ceva timp chiar si sa ne dam seama exact cum aratau acele precipitatii in urma cu un an-doi”, a declarat medicul cardiolog Susan Cheng, din Cleveland, SUA. Pe de alta parte, in mod destul de paradoxal, pe masura ce viata revine la normal, multe persoane se simt anxioase. Chiar daca cineva are o inima aparent sanatoasa, poate chiar fara factori de risc – tensiunea arteriala este buna, colesterolul in regula, nu are diabet etc. – in astfel de situatii, inima poate fi totusi destul de vulnerabila la stres, mai ales când nivelul acestuia este ridicat.
Uneori, problemele pot aparea ca palpitatii subtile sau disconfort in piept care nu sunt usor de surprins de testele conventionale de rutina. Pentru persoanele cu factori de risc ce creeaza configuratia pentru dezvoltarea problemelor cardiace, stresul poate fi „chibritul care aprinde focul” sau „declansatorul efectului de domino”, cu tendinta de a merge pe calea gresita.
Incomparabil mai grav – pentru cei care au deja probleme cu inima, anxietatea poate fi mortala. Când stresul mental a declansat ischemia – afectiune in care muschiul inimii nu primeste suficient sânge – la pacientii cu boala coronariana stabila, in contextul practic al cazurilor studiate, acesta a fost „asociat in mod semnificativ” cu un risc crescut de deces sau atac de cord, se arata intr-un articol publicat in JAMA (Jurnalul Asociatiei Medicale Americane).
Oamenii aflati sub stres cronic tind sa se descurce mai dificil in toate imprejurarile. Medicii intâlnesc multi pacienti in clinici, a caror sanatate a inimii a fost afectata negativ in ultimii doi ani, inclusiv ingrijorari legate de palpitatii si hipertensiune arteriala, fie din cauza mediului stresant creat de actuala criza medicala, fie pentru ca au fost bolnavi. Intre inima si creier exista o conexiune foarte puternica, ce poate fi perturbata de stres.
Un exemplu extrem este cardiomiopatia takotsubo (asa-numitul „sindrom al inimii frânte”), in care moartea unei persoane dragi sau in urma altei experiente chinuitoare poate determina inima unui individ oarecare sa isi schimbe forma. Acest lucru poate face apoi ca victima sa se confrunte cu dureri in piept si cu alte simptome ale unui atac de cord, dar fara artere infundate.
Stresul cronic de zi cu zi are, de asemenea, un impact, declansând si stimulând o inflamatie si poate duce la hipertensiune arteriala, capabila sa amplifice riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral.
Stresul psihologic este un factor de risc pentru cresterea trigliceridelor si a colesterolului „rau” LDL, au relevat studiile medicale. Evenimentele stresante aduc, de obicei, strategii de adaptare nesanatoase, cum ar fi abuzul de alcool, consumul de alimente confortabile sau „experimentarea” fumatului – o cascada de comportamente care nu sunt sub nicio forma bune pentru sanatatea cardiaca.
Medicii primari si cardiologii probabil ca nu explica suficient de limpede rolul stresului atunci când vorbesc cu pacientii despre riscurile bolilor de inima, iar – desi medicina face trimiteri inevitabile si la consecintele dure ale bolilor, la sfârsitul unei zile fiinta umana ramâne maleabila, tematoare si, prin urmare, este greu de cuantificat stresul. Care trebuie totusi indepartat de inima. Astfel, un antrenament zilnic de numai o jumatate de ora poate face minuni pentru starea fizica si, deopotriva, pentru cea mentala.
Mersul pe jos in aer liber (nepoluat, deci de preferat intr-un parc sau intr-o padure) ne permite sa ne bucuram de ceea ce numim puterea vindecatoare a naturii. Trebuie sa ne gasim timp pentru a ne concentra asupra propriei persoane. Este un moment de liniste, in care ne putem reseta chiar daca ne aflam in mijlocul stresului. Daca ne grabim, trebuie sa ducem greutati, sa ne ocupam de copii, sa trecem rapid de la o obligatie la alta, medicii ne recomanda sa planificam fiecare activitate cu 10-15 minute in avans, fie si mental, in asa fel incât anumite detalii sa nu ne ia pe nepregatite.
Daca zilnic reusim aceasta strategie extrem de benefica, ea ne va aduce cu pasi importanti mai aproape de destresare. Meditatia, plimbarea, concentrarea pe lucruri relaxante din jurul nostru, lasând deoparte preocuparile obsesive ar trebui totusi insotite de urmarirea semnelor de avertizare ca stresul ne afecteaza inima. Acestea includ cresterea ritmului cardiac, transpiratie, palpitatii, dificultati de respiratie.
Este normal sa simtim stresul momentan, in timpul unor situatii solicitante, dar acel raspuns ar trebui sa dispara pe masura ce lucrurile se asaza. Daca nu se intâmpla aceasta si apar dificultati de respiratie pe parcursul activitatilor zilnice obisnuite, cum ar fi urcatul pe scari sau mersul mai indelungat pe strada, e cazul sa consultam medicul.
Daca suferim dureri in piept in mijlocul unei dispute mai aprinse, cel mai intelept si sanatos este sa incetam cearta si chiar sa solicitam asistenta medicala. De asemenea, sa nu lasam esecurile sau greselile sa ne preocupe. Dar nu e realist nici sa consideram ca toate clipele vietii trebuie sa fie insorite.
Viata este plina de stres, ne spun medicii; si nu vom gasi niciodata pe cineva care sa fie suta la suta ocolit de acesta.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii