In cadrul Noptii Muzeelor, care s-a desfasurat in luna mai, Muzeul Judetean Mures, prin Sectia Etnografie si Arta Populara, in parteneriat cu Centrul Judetean de Cultura Traditionala si Educatie Artistica Mures, a prezentat trei rapsozi care au primit recent titlul de „Tezaur uman viu” si anume pe Rafila Moldovan, rapsod, poet si mester popular din Idicel Padure, Margareta Nagy, mester popular din Chendu, si Maria Bucin Crisan, poet si rapsod popular din Sanmihaiu de Padure, pentru „activitatea indelungata desfasurata cu devotament si daruire in slujba pastrarii si valorificarii patrimoniului cultural traditional muresean”, dupa cum transmite Agerpres.
Rafila Moldovan, care, pe 19 octombrie, va implini 84 de ani, „a amenajat, impreuna cu fiul ei, Mihai, in casuta mica din curte, un muzeu, in care a salvat o serie de lucruri care amintesc de viata satului de odinioara – porturi populare, obiecte de uz casnic si gospodaresc, de la lazi de zestre, la fiare de calcat care erau incalzite cu jar, pana la obiecte folosite la daracitul lanii sau pentru pregatirea razboiului de tesut, pana la capra traditionala, cu care tinerii umblau candva la colindat”.
„Eu ma simt aceeasi persoana si multumesc lui Dumnezeu ca inca mai exista tineri care respecta oamenii varstnici. Pe mine m-a intarit prima data imaginea razboiului: eu l-am vazut, eu
l-am suferit. Multumesc lui Dumnezeu ca sunt inca persoane care se intereseaza de trecutul romanilor si vor sa-l duca mai departe”, a declarat Rafila Moldovan.
Maria Bucin Crisan, in varsta de 82 de ani, din satul Sanmihai de Padure, a scris peste 200 de poezii populare si a sustinut numeroase cursuri practice pentru pastrarea traditiilor, fiind declarata „Tezaur uman viu” de catre Comisia Nationala pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, in anul 2021, la propunerea Muzeului de Etnografie „Anton Badea” din Reghin si in urma sustinerii candidaturii sale de catre mai multe institutii de cultura si culte din judetul Mures.
„Femeia este recunoscuta ca un adevarat pastrator si promotor al traditiilor populare, ea fiind una dintre prezentele active in cadrul activitatilor culturale si este invitata permanent la activitatile Muzeului de Etnografie din Reghin, unde tine cursuri si demonstratii de tors, de tesut, de cusut si, in special, de arta culinara traditionala, fiind cea care cunoaste toate obiceiurile in materie de gatit pentru fiecare sarbatoare din an” scrie Agerpres.
Margareta Nagy din satul Chendu, comuna Balauseri, are 73 de ani si isi petrece zilnic timpul cu impletitul panusilor de porumb, un mestesug invatat de la parintii ei si transmis de ea mai departe, catre copii si nepoti, care o ajuta sa pastreze traditia.
Potrivit artistei populare, „procedeul tehnic presupune, mai intai, uscarea panusilor la soare, tratarea cu fum de sulf, pentru a le feri de mucegai, dupa care sunt inmuiate in apa, taiate, rasucite si impletite. Dupa aceste proceduri, ea poate transforma in doar cateva minute o panusa de porumb intr-un obiect de arta, lucrarile ei ajungand in toata lumea”.
E interesant de notat faptul ca „mestesugul impletiturilor din panusi a aparut in anii ’40 ai secolului XX, in satul Dumitreni, la 3 kilometri de Chendu, fiind practicat de femei, in special iarna, in timpul sezatorilor, dar si vara, cand se adunau la porti”.
„Tezaurele umane vii” sunt, de fapt, „ambasadori ai etnoculturii si identitatii noastre. Prin talentul lor, mestesug, poezie sau cantec, ne amintim de o lume deja, in mare parte, pierduta, sau risipita in uitare” dupa cum noteaza organizatorii evenimentului.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii