• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 12 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 12 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Tinutul Momârlanilor, Tara dintre Jiuri

Tinutul Momârlanilor, Tara dintre Jiuri

11 noiembrie 2025
in Blitz
A A

Cunoscuta si ca Tinutul Momârlanilor, o denumire de suflet pentru locuitorii zonei, Valea Jiului se dezvaluie publicului sub o alta forma, în care locurile si oamenii te invita sa le fii oaspete. O echipa de fotografi a reusit sa strânga în albumul „Tinutul Momârlanilor, Tara dintre Jiuri”, 80 de fotografii de înalta calitate, ale caror eroi sunt „bastinasii” din Valea Jiului – momârlanii.

„Momârlanii sunt locuitorii de vatra, de bastina, ai Vaii Jiului. Exista o diferenta între ei si cei care au venit ulterior în zona si care se numesc «barabe». Initial li s-a spus «venetici» sau «venituri», pentru ca acestia (barabele – n.r.) au venit în Vale din întreg Imperiul Austro-Ungar, atunci când aici a început mineritul. Valea Jiului a devenit un fel de Turn Babel al nationalitatilor, religiilor si obiceiurilor. Momârlanii s-au ocupat cu cresterea animalelor, din mosi-stramosi. Restul, sunt oameni care au venit la munca si îsi câstigau existenta din salarii. Momârlanii chiar faceau glume pe seama barabelor si spuneau ca «astia nici macar tuica nu fac, o cumpara de la Alimentara». Este un exemplu care arata ca pentru momârlani era important sa-si produca în gospodarie tot ceea ce aveau nevoie pentru traiul zilnic”, a explicat scriitorul Dumitru Galatan-Jiet, doctor în etnologie, recunoscut pentru contributia sa din ultimii 20 de ani la promovarea comunitatilor de momârlani din regiune.
Cele 80 de imagini selectate în album reflecta munca unei echipe talentate, în cadrul unui proiect mai amplu, Romania Student Tour, menit sa scoata în evidenta ceea ce are mai frumos si durabil tara noastra.

Albumul a suscitat un mare interes, iar fotografiile incluse în acesta sunt expuse pentru doua saptamâni, într-un format mare, si pe simezele elegantei Galerii de Arta „Forma” din Deva.

„Am adus în Valea Jiului o echipa de fotografi pentru a cunoaste Tinutul Momârlanilor. Le-am prezentat frumusetile locurilor, traditiile, obiceiurile si, astfel, foarte multe fotografii realizate de ei au ajuns în acest album. Îi invitam pe toti sa viziteze tinutul Momârlanilor.

Avem aici cele mai lungi pârtii de schi din România, avem pesteri, suntem poarta de intrare în Parcul National Retezat, avem o gastronomie extraordinar de bogata. Dupa ce am lansat acest album am avut un feed-back extraordinar din partea românilor plecati în strainatate. Sunt oameni care au cerut albumul pentru a-l trimite copiilor plecati în Spania sau în Marea Britanie, cu gândul ca poate, astfel, tinerii se vor întoarce acasa, atunci când vor vedea ce tara frumoasa au”, a spus presedinta Asociatiei tinutul Momârlanilor, Claudia Sandru. Albumul surprinde, prin text si imagine, frumusetea naturii si bogatia spirituala a tinutului Momârlanilor. În opinia specialistilor, lucrarea este o invitatie la redescoperirea legaturilor formate între oameni, natura si traditiile pastrate de veacuri.

„Consider ca lucrarile pun accent pe factorul etnografic si folcloric al zonei. Chiar daca nu s-a cautat neaparat o calitate atât de mare, artistica, a fotografiilor de aici, ele practic surprind acea parte a satului românesc care încet-încet dispare si pe care, în unele locuri, nu o mai putem întâlni, de mult timp”, a apreciat presedintele Asociatiei Artistilor Fotografi Hunedoreni, profesorul Grigore Roibu.

„Este un proiect de suflet, care a adunat, la un loc, tineri si artisti consacrati. Am reusit ca acest al saptesprezecelea album al proiectului sa includa o regiune care a stat într-un con de umbra – Valea Jiului – care s-a numit de-a lungul timpului Valea Durerii, Valea Plângerii sau Valea Minerilor.

Iata ca aceasta Vale a Jiului, care, de fapt, include Jiul de Est si Jiul de Vest, este un tinut minunat, cu oameni deosebiti”, a apreciat Paul Bordas, fondatorul proiectului Romania Student Tour.

Lansarea albumului si vernisajul expozitiei „Tinutul Momârlanilor, Tara dintre Jiuri” au fost sustinute de Centrul de Cultura si Arta al Judetului Hunedoara si s-a bucurat de prezenta unui grup de copii din Valea Jiului, care a sustinut momente folclorice originale, culese de la oamenii locului, informeaza Agerpres.

„Pentru mine, tinutul Momârlanilor este un loc tare drag, eu fiind momârlanca din Valea Jiului. Este un loc atât de bogat în traditii, cu oameni atât de demni, atât de buni, de credinciosi, care trebuie cunoscuti întregii tari.

Tinutul Momârlanilor merita vizitat pentru ca traditiile noastre se pastreaza, iar strabunii nostri ne-au lasat o comoara inestimabila de obiceiuri.

Este îmbucurator ca tot mai multi tineri îmbraca portul momârlanesc si se apropie tot mai mult de traditii, le promoveaza si as putea spune ca le simt cu adevarat”, a mentionat Doinita Maria Balanesc, directorul Directiei Patrimoniu, Conservare si Promovare din cadrul Centrului de Cultura si Arta al judetului Hunedoara.

Expozitia deschisa publicului poate fi vizitata pâna pe 11 noiembrie, la Galeria Nationala de Arta Forma din Deva (Bd. Decebal, Nr. 8).

NICUSOR DINCA

ShareTweet
Articolul precedent

Cea mai frecventa boala articulara

Urmatorul Articol

Filme de Oscar despre laureatii cu… Nobel!

Articole Similare

Blitz

Actori de comedie care au stralucit în filme de razboi

9 februarie 2026

Hollywood-ul tinde sa eticheteze actorii comici într-un singur rol: cel de tipi...

Blitz

Tablouri „animate”

9 februarie 2026

Cel mai vechi muzeu din România, Muzeul National Brukenthal de la Sibiu,...

Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Blitz

Umorul care a facut istorie

26 ianuarie 2026

Comedia a fost dintotdeauna unul dintre cele mai universale genuri cinematografice, capabil...

Blitz

Expozitie dedicata Unirii Principatelor Române

26 ianuarie 2026

Muzeul National Cotroceni (Bd Geniului nr.1 Bucuresti) va fi deschis pentru public...

Urmatorul Articol

Filme de Oscar despre laureatii cu... Nobel!

6 noiembrie 1494 – S-a nascut sultanul Soliman Magnificul

Tema: „DIMINEATA”

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

5 februarie 1869 – A fost descoperita cea mai mare pepita

9 februarie 2026

Pe 5 februarie 1869, în plina „Goana dupa Aur” din Victoria (Australia),...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Igiena gurii înseamna sanatate!

9 februarie 2026

Oamenii de stiinta afirma despre microbiomul oral – care gazduieste sute de...

Citeste mai departe
Femina Club

Noul coc

9 februarie 2026

Aspectul coafurii nu ne este indiferent, stiut fiind ca aceasta ne ajuta...

Citeste mai departe
Femina Club

Tocanita de praz cu aripioare

9 februarie 2026

800 g aripioare de pui, 400 g rosii în suc propriu, 3...

Citeste mai departe
Horoscop

Horoscopul saptamanii: 9-15 februarie 2026

9 februarie 2026

BERBEC 21.03-20.04: Saptamâna aceasta va veti lua în serios îndatoririle si responsabilitatile,...

Citeste mai departe
Istorii

Farmecul discret al perfectiunilor

9 februarie 2026

Este sustinuta frecvent ideea ca forma geometrica perfecta este cercul, iar argumentele...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.