Provoaca insomnii
Indiscutabil. Persoanelor atinse de hipersomnie (care dorm prea mult) li se prescrie cafeina.
Provoaca insomnii
Indiscutabil. Persoanelor atinse de hipersomnie (care dorm prea mult) li se prescrie cafeina. James Horn, director al Centrului de cercetari privind somnul, din Leicester (Marea Britanie), recomanda conductorilor de tren obositi sa bea doua cesti de cafea. Vehiculata prin sânge, cafeina actioneaza dupa aproximativ o jumatate de ora asupra creierului, muschilor, inimii… De fapt, ea blocheaza receptorii adenozinei, adica a unui mediator chimic ce are o actiune inhibitoare asupra centrilor nervosi si a sistemului imunitar. Aceasta este explicatia si pentru persoanele care spun ca nu-si pot începe ziua fara o cafea si motiveaza ca numai asa îsi intra în forma pentru a face fata activitatilor curente. In schimb, bauta cu jumatate de ora sau o ora înaite de culcare, cafeina întârzie si modifica arhitectura somnului: prelungeste faza de somn usor, o scurteaza pe cea de somn profund, favorizând trezirile dese si spontane. Somnul este astfel mai scurt si mai putin reparator.
Încetineste dezvoltarea fatului
Este adevarat, dar numai în cazul unei femei care si fumeaza, sustine cel mai recent studiu publicat pe aceasta tema. În aceste conditii, metabolizarea aceleiasi cantitati de cafea este din ce în ce mai încetinita, pe masura ce sarcina avanseaza. De asemenea, studiul a evidentiat faptul ca fumatoarele beau în general de doua ori mai multa cafea decât nefumatoarele. Desi fumatul „are meritul” de a accelera metabolismul, asocierea celor doua substante – nicotina si cafeina – impieteaza asupra dezvoltarii normale a fatului. Renuntarea la fumat si reducerea la minimum a consumului de cafea este o masura înteleapta. Potrivit majoritatii studiilor, cafeaua nu afecteaza nici fertilitatea, nu constituie nici risc pentru avortul spontan, nici pentru nasterea prematura. Cu toate acestea, limitarea consumului de cafea în toate aceste situatii legate de sarcina este de preferat.
Prieten sau dusman?
Cafeaua alunga oboseala si plictiseala, ofera energie si senzatia de confort fizic si psihic. O doza de cafea de 100 pâna la 300 mg pe zi înseamna, pentru unele persoane, un stimulent pentru agerimea gândirii, agilitatea reflexelor, performanta fizica. Ca si vinul, dulciurile sau ciocolata, cafeaua actioneaza asupra circuitelor cerebrale responsabile cu senzatia de placere. Pentru toate aceste motive, cafeaua poate fi considerata un drog? Specialistii spun ca orice drog se caracterizeaza prin trei elemente: toleranta, dependenta fizica si dependenta psihica. Toleranta se exprima printr-o pierdere treptata a sensibilitatii fata de drog, motiv pentru care organismul cere cresterea dozei. În cazul cafelei acest lucru nu se întâmpla, fiecare ceasca de cafea e stimulenta si suficienta. In schimb, exista o relativa dependenta fizica; sistarea brusca a cafelei se poate însoti de dureri de cap, senzatia de ameteala si de somnolenta (în medie la un individ din doi). Dar acest sindrom dureaza putin. Iar în ceea ce priveste dependenta psihica (de tipul a fi în stare de orice pentru a procura drogul), aceasta nu exista.
Alte adevaruri si falsuri
Despre cafea se mai spun înca o multime de lucruri care sunt, din perspectiva cunostintelor actuale de specialitate adevarate sau false. De exemplu:
– are efect diuretic (adevarat)
– provoaca stare de voma (fals)
– dilata bronhiile (adevarat)
– e vasodilatator (fals, cel putin la nivelul creierului si al rinichilor)
– are efect de slabire (fals)
– contine vitamine (adevarat, de exemplu, o ceasca de cafea acopera 20% din nevoile zilnice de vitamina PP).
Cât de complicata este îmbatrânirea?
O enuntare inspirata a lui Aristotel defineste batrânetea ca o „boala naturala”....
Comentarii