Baia si inotul la mare… pret

          Baia si înotul în apa marii sunt, pentru majoritatea oamenilor, o placere mult asteptata în fiecare an. Numai gândul la apa albastra, brazdata de valuri, la senzatia de racorire a trupului, dupa ce s-a încalzit la soare, pe nisipul fierbinte, si e suficient de reconfortant pentru psihic.

          Baia si înotul în apa marii sunt, pentru majoritatea oamenilor, o placere mult asteptata în fiecare an. Numai gândul la apa albastra, brazdata de valuri, la senzatia de racorire a trupului, dupa ce s-a încalzit la soare, pe nisipul fierbinte, si e suficient de reconfortant pentru psihic. Jocurile în apa, simpla… balacire în apa sarata a marii sau înotul sunt la rândul lor forme de miscare fizica deosebit de favorabile sanatatii. Cu performante mai mici sau mai mari, înotul este sportul cel mai caracteristic si mai generalizat al acelora care îsi petrec vacanta la mare; este omonimul mersului pe jos, sportul cel mai practicat de iubitorii muntelui.
          
          Care sunt beneficiile înotului?
          
          Cel mai important lucru este legat de faptul ca înotul reprezinta o modalitate de miscare, care antreneaza aproape toti muschii corpului omenesc, adica în jur de 400 de muschi scheletici, echivalentul a doua treimi din masa sa. De retinut este si… amanuntul ca mai mult de jumatate din cei 400 de muschi scheletici apartin membrelor superioare si inferioare, deci segmentelor din organism cele mai solicitate în timpul înotului. Numai degetului mic al mâinii îi revin, de exemplu, patru muschi, cu functii foarte precise si bine diferentiate. Dar, influentele binefacatoare ale înotului asupra organismului tin nu numai de sfera somatica, corporala, a acestuia, ci si de cea psihica. Influentele somatice se refera la faptul ca, desi în mod direct, în timpul înotului sunt suprasolicitate membrele superioare si cele inferioare, în realitate întreaga tesatura de muschi intra în functie. De asemenea, cele doua „pompe” fundamentale ale organismului – cea cardiaca si cea pulmonara – intra si ele în regim de… functie sporita. În consecinta, circulatia sangvina si a schimburilor de gaze se accelereaza. Musculatura corpului este solicitata multilateral, dar în mod special cea a toracelui, si în primul rând muschii inspiratori, ca urmare a faptului ca înotul îngreuiaza inspiratia si faciliteaza expiratia.
          
          Greu, dar nu imposibil
          
          Efortul depus de persoana care înoata este generat de câteva particularitati specifice acestei activitati fizice: u corpul se afla în pozitie orizontala, pozitie care pune probleme mecanice si fiziologice cu totul deosebite de pozitia verticala.u apa reprezinta un suport, un sprijin mobil pentru corp, dar este si un factor de frânare, motiv pentru care corpul depune un efort mai mare în executarea miscarilor decât atunci când este în pozitie verticala si se deplaseaza pe uscat. Informatiile provenite de la proprioceptori – acele formatiuni nervoase prevazute cu proprietatea de a transmite stimuli din muschi, tendoane si alte organe implicate în locomotie sau în starea posturala catre centrii somatovegetativi – nu au aceeasi valoare ca în cazul miscarilor efectuate pe sol. u datorita pozitiei orizontale si a presiunii apei asupra corpului, miscarile respiratorii sunt mai intens solicitate.
          
          Prejudecati de odinioara
          
          Medicina a nutrit mult timp false idei asupra înotului, astfel încarcându-l cu tot felul de interdictii. Una dintre acestea spunea ca nu e bine sa faci baie în mare circa trei ore dupa mesele principale. În prezent, aceasta interdictie se refera doar în cazul unor mese copioase, combinata din abundenta cu alcool si când apa este rece. În rest, baia în mare si înotul nu au nimic de-a face cu micul dejun dinaintea orelor petrecute la plaja. Si, cum medicii insista ca între 11 si 17 sa evitam soarele prea fierbinte, înseamna ca masa de prânz are timp sa se digere pâna la o noua repriza… de plaja, baie si înot.
          O alta interdictie absoluta se adresa femeilor în perioada ciclului, care nu trebuiau sa faca efortul de a înota. Practica a demonstrat însa ca sute de femei, sportive, s-au aflat în „perioada critica” exact în momentul competitiilor de natatie si acest lucru nu s-a repercutat negativ asupra sanatatii lor. Medicina moderna si-a revizuit atitudinea din acest punct de vedere, devenind mai toleranta; interdictia se refera doar la femeile care au avut în antecedente inflamatii ale ovarelor sau trompei, inflamatii care sunt influentate negativ de îmbaierile prelungi în apa rece si de efort suplimentar în momentul ciclului. Asadar, în conditii de sanatate deplina, nu se poate vorbi de „zile fatidice”, care strica sejurul la mare, ci doar de grija de a nu face excese si de a pastra o igiena speciala care scuteste femeia de situatii jenante.
          Tot o prejudecata era si faptul ca diabeticii nu au voie sa înoate, deoarece în timpul unor activitati fizice mai solicitante îsi consuma în mod brusc glucoza si, drept urmare, se expun la redutabile accidente. Cercetarile efectuate în acest domeniu au demonstrat însa ca utilizarea glucozei de catre organism se face mai bine sub efort, motiv pentru care, la ora actuala, se sustine ca sportul, implicit înotul, constituie un factor terapeutic favorabil diabeticului insulino-dependent.
          
          Exista si limite
          
          Baia în apa marii, mai ales când e rece, este contraindicata persoanelor cu tuberculoza evolutiva sau cu astm, suferinzilor de boli psihice si cardiace (insuficienta cardiaca, fibrilatie cronica, tensiune oscilanta etc.), hepaticilor sau bolnavilor de epilepsie.