Dintre toate bolile a caror implicatie este mai pregnanta în contextul atmosferei familiale, hipertensiunea arteriala apare pe un loc aparte. Cauzele acestei stari de fapt sunt numeroase: neîntelegerile dintre soti, violenta, agresiunile, gelozia nefondata, intimidarea verbala, insatisfactiile erotice, supraîncarcarea cu sarcini casnice, fara cooperarea partenerului, la femei – nasteri dificile, obisnuinte alimentare favorizante, consumul mare de cafea, tutun, alcool, sedentarismul excesiv si un echipament genetic defectuos.
In asemenea cazuri, bolnavul hipertensiv (femeie sau barbat) devine o victima a propriei familii. Se poate întampla ca boala sa se declanseze din motive situate în afara caminului, teama de somaj, insatisfactiile profesionale, ambitii excesive legate de aspiratiile profesionale, obligatii de serviciu stresante, chiar epuizante. Un astfel de individ (barbat sau femeie) îsi poate agrava si mai mult starea de sanatate daca nu gaseste în mediul familial acea oaza de liniste si de confort pe care oricare dintre noi spera sa o gaseasca „acasa”. In fine, cazul cel mai fericit îl constituie cel în care hipertensiunea arteriala cauzata în afara caminului este temperata si pastrata in limite optime, datorita climatului familial de întelegere si cooperare dintre membrii acestuia.
Ce trebuie retinut?
In primul rand, bolnavul hipertensiv este un om cu multiple probleme si suferinte, ce are nevoie – din partea familiei – de o mare toleranta, afectiune si rabdare. De ce? Pentru ca el are un cortegiu impresionant de simptome obiective si subiective, care nu-i fac viata usoara: intoleranta la zgomot, insomnii, cefalee, astenie fizica si psihica, emotivitate si stari de iritare, stari confunzionale, mai ales nocturne.
La acestea se adauga: cresterea dimensiunilor inimii, insotite de palpitatii, dispnee (greutati in respiratie), dureri precordiale, dilatarea aortei ascendente si hipertrofia ventriculului stang. In stadiile avansate ale bolii apar si alte complicatii organice (diabet, retinopatie, edem pulmonar, insuficienta cardiaca, tromboflebita, accidente vasculare cerebrale, pareze si paralizii).
Viata unui bolnav hipertensiv nu este simpla, cum nu este simpla nici viata celor din preajma lui. Muzica puternica, atat de agreata de tineri, îl deranjeaza, se supara repede, eforturile din gospodarie îl depasesc, nu poate merge in unele excursii programate, deoarece oricand poate avea o criza hipertensiva, care modifica programul familiei. Daca este vorba despre o femeie, atmosfera de acasa poate deveni încordata, deoarece treburile gospodaresti nu sunt efectuate regulat si eficient, ci în salturi, cu consum mare de energie, reprosuri, cadere în boala si de aici stari conflictuale. Atitudinea de toleranta si o mare omenie sunt absolut necesare din partea celorlalti, pentru ca treburile grele sau frecvente din casa sa nu devina o povara pentru femeie.
Ce este de facut?
„Mai bine sa previi, decat sa tratezi”, iata cel mai bun raspuns în acest caz. Atunci cand depistam un teren predispozant pentru hipertensiune arteriala este foarte important sa avertizam atat bolnavul, cat si pe membrii familiei sale, asupra urmatoarelor riscuri ce trebuie evitate. Suprasolicitarea muschiului cardiac, prin efort brusc sau violent (transport de greutati, urcatul si coboratul scarilor cu sacose in maini, spalatul manual al rufelor grele, curatatul covoarelor, perdelelor, geamurilor, in volum mare), urcatul pe munte, mersul pe jos, pe distante mari, mesele copioase (este preferabila alimentarea fractionata pe zi, în cantitati moderate), consumul de alcool, cafea si tutun, prevenirea infectiilor bacteriene respiratorii, buco-dentare cronice, reumatismele, infectiile faringiene, sedentarismul, stresul emotional, expunerile la frig, caldura, radiatiile, excesul ponderal.
Metode de atenuare si de tratament
In afara prescriptiilor strict medicale, care sunt formulate riguros, pentru fiecare bolnav hipertensiv, exista si un set de reguli terapeutice, ce s-au dovedit salutare în aceasta maladie extrem de frecventa. Fara a respecta o ordine prestabilita, enumeram cateva: o atmosfera de deconectare si de crutare, în mijlocul familiei; petrecerea agreabila a timpului liber; respectarea repaosului la pat în momentele dificile; o alimentatie adecvata dietetic, cu aport de vitamine, saruri minerale, lichide, sa nu se fumeze în prezenta bolnavului si sa nu se consume alimente în cantitati mari odata; sa-i asiguram bolnavului un somn linistit si reconfortant, evitand discutiile si conflictele; sa preluam cea mai mare parte din sarcinile gospodaresti ce-i pot periclita sanatatea; sa avem in casa o „traista cu ierburi” miraculoase în aceasta afectiune.
Este vorba despre urmatoarele plante medicinale: anghinare, isop, maces, paducel, sulfina, talpa-gastei, vasc, renumite prin efectul lor hipotensiv. Exista si o dieta speciala pentru bolnavii hipertensivi, în care predomina principiul golirii (prin utilizarea diureticelor care scad sarcina cordului).
Ceea ce trebuie retinut în aceasta afectiune este faptul ca depistarea si tratarea hipertensiunii arteriale, înca din perioada copilariei, reprezinta unul dintre actele terapeutice cu caracter profilactic si curativ de o maxima importanta pentru destinul individului. Si, de ce sa n-o recunoastem, sta în puterea si in întelepciunea familiei sa ocroteasca faptura vulnerabila si draga a celui afectat de aceasta maladie capricioasa si imprevizibila, pentru a nu derapa în imperiul nebulos si halucinant al suferintei, al neputintei si al durerii.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii