Surprinzator pentru unii, firesc pentru altii, faptul ca niciodata nu se poate vorbi despre o boala "in sine", care exista singura, evolueaza si actioneaza impotriva organismului nostru fara "ajutorul" altor afectiuni, mai mult ori mai putin grave si sesizabile, constituie o realitate axiomatica. Hipertensiunea arteriala este considerata cea mai importanta problema de sanatate publica din tarile dezvoltate, ce evolueaza de multe ori neobservata, desi este extrem de usor de depistat si de controlat. Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale care pot fi controlati sunt: consumul excesiv de sare, stilul de viata sedentar, fumatul, abuzul de alcool, de grasimi saturate in alimentatie, obezitatea, stresul.
Din piept, pana-n rarunchi
Vorbim acum despre o maladie care constituie un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral (AVC), infarctul de miocard, afectarea vaselor sangvine, pierderea vederii si alte complicatii ale sanatatii noastre. Totodata, hipertensiunea arteriala reprezinta unul dintre factorii decisivi ce duc la insuficienta renala cronica, alti factori majori fiind: diabetul zaharat tip 2, glomerulonefritele, anomaliile reno-urinare, nefropatiile tubulo-interstitiale.
In intreaga lume, peste 400 milioane de persoane sufera de boala cronica de rinichi, dintre care in jur de 4-6 milioane de pacienti au insuficienta renala cronica terminala si aproximativ 2 milioane de bolnavi sunt tratati prin diferite metode de suplinire a functiei renale sau supravietuiesc gratie transplantului renal. In Uniunea Europeana sunt aproximativ 900 de bolnavi la 1 milion de persoane, in timp ce in Japonia, de exemplu, raportul se dubleaza, atingand circa 1800 de bolnavi la un milion de persoane.
Populatia activa e grav afectata
Orice afectiune renala care persista mai mult de 3 luni evolueaza in stadiu cronic. Boala renala cronica reprezinta o patologie cu incidenta si prevalenta in permanenta ascensiune in epoca cresterii sperantei de viata (deci si a imbatranirii organelor), caracterizata printr-o crestere alarmanta a diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale si aterosclerozei. Numarul de imbolnaviri prin insuficienta renala cronica terminala, ce necesita substitutia functiei renale, este in continua dezvoltare "in sus", in toate tarile, impunand un efort medical, logistic si financiar extraordinar. Impactul social al bolilor de rinichi este cu atat mai mare, cu cat afecteaza preponderent tineretul si persoanele de varsta apta de munca, diminuand semnificativ calitatea vietii lor.
Indicii de suferinta
Bolile rinichilor, de multe ori, decurg fara simptome sau au simptome nespecifice (de exemplu: slabiciune generala si lipsa poftei de mancare, greata si voma etc.). Totodata, primele semne ale bolii, care ar trebui sa trezeasca suspiciunea, sunt: cresterea numarului de mictii (episoadele urinarii), in special al celor dureroase sau produse in timpul noptii, micsorarea brusca sau cresterea semnificativa a volumului zilnic de urina, dureri lombare, edeme generalizate sau periorbitale (umflaturi in jurul ochilor, acesta fiind cunoscut de obicei drept un indiciu semnificativ de suferinta renala), cresterea tensiunii arteriale, dezvoltarea anemiei. In momentul in care functia renala scade sub un anumit nivel, boala poarta numele de insuficienta renala cronica.
Insuficienta renala are efecte devastatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme cardiace, osoase si cerebrale, scazand calitatea vietii pacientului. Odata instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de hemodializa, fie de un nou rinichi.
Renuntare inseamna deseori sanatate
In mod frecvent, insuficienta renala cronica este recunoscuta intr-un stadiu foarte avansat al evolutiei bolii renale (deoarece boala renala cronica evolueaza deseori fara simptome cat de cat specifice), cand tratamentul administrat are eficienta redusa ori este inutil. Tratamentul maladiilor renale cronice este deseori indelungat, costisitor, nu este lipsit de efecte adverse foarte serioase si in multe cazuri doar stopeaza pentru un timp evolutia bolii, insa nu o lichideaza. In acest context, prevenirea bolilor renale devine o prioritate.
Prevenirea afectiunilor cronice de rinichi presupune evitarea supraracelilor si infectiilor intercurente (pneumonii, gripa, angina etc.), evitarea supraefortului fizic si a intoxicatiilor cu diferite substante chimice si medicamentoase, renuntarea la deprinderile daunatoare, in special la fumat si la consumul excesiv de alcool, respectarea regimului alimentar cu limitarea lichidului si a sarii de bucatarie (persoanele cu edeme sau hipertensive sunt vizate cu prioritate si neconditionat). Totodata, un rol important il are tratamentul adecvat al maladiilor de sistem, metabolice cu potential de dezvoltare a afectiunilor renale (lupus eritematos de sistem, vasculitele sistemice, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, bolile autoimune).
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii