Lumea medicala cunoaste în ce masura microbiota (ansamblul microorganismelor care populeaza un ecosistem sau habitat: solul, apele, laptele, plantele, animalele, omul; microorganismele respective sunt bacterii, alge unicelulare, fungi, virusuri s.a.) este o mina de aur pentru organism. Bacteriile pe care le contine constituie un factor de protectie pentru sanatate.
– Dulciurile creeaza dependenta. Alimentele prezentate în reclame, în special alimentele dulci, nu sunt propice pentru mentinerea unei microbiote bune. Pozitionarea bomboanelor la casele de la supermarket este unul dintre acele mecanisme de marketing care îsi propune în mod special sa atraga tinerii de la o vârsta foarte frageda!
Contin coloranti, uneori chiar cunoscuti aditivi cancerigeni, iar continutul lor de zahar le face deosebit de adictive!
Nu trebuie uitat ca adolescentii se afla într-o faza de dezvoltare a creierului care sensibilizeaza sistemul de recompense si sunt deosebit de vulnerabili la orice poate oferi o placere imediata, iar acest tip de aliment este unul dintre ele.
– Copiii si tinerii – primele victime. Pe masura ce obezitatea infantila continua sa creasca, unele tari reglementeaza promovarea „junk food” („mâncare proasta”; în engleza, junk înseamna „gunoi”). Profilul nutritional stabilit de OMS clasifica alimentele în functie de compozitia lor nutritionala. Acest instrument nu interzice vânzarea produselor care au un profil mai putin bun, dar permite limitarea marketingului directionat catre copii.
De la vârsta de 4 ani, acestia decid deja ce tip de cereale pentru micul dejun cumpara familia lor si este incorect sa fie vizati minorii prin asemenea trucuri.
– Diabet, cancer, depresii… Tartina matinala cu unt si dulceata, care transmite buna dispozitie sau prajiturile care garanteaza o seara reusita sunt imagini evidente ale „junk food”, încurajând tinerii sau pe parintii copiilor sa cumpere astfel de produse. In Europa, aproximativ 18% dintre copii sunt supraponderali, iar în rândul adultilor procentul creste la 40%, excesul de greutate corporala fiind în mod cert o acuta problema de sanatate publica.
Consumul de „junk food” poate avea un efect negativ asupra sanatatii si poate reduce capacitatea de a fi activ.
Pe lânga faptul ca îngrasa, celelalte efecte pe termen scurt ale consumului de mâncare proasta includ: – niveluri crescute de stres; – oboseala si scaderea nivelului de energie; – tulburari ale somnului; – dificultati de concentrare; – senzatia de epuizare; – carii dentare.
Pe termen lung, consumul de „junk food” poate duce la: – diabet de tip 2; – probleme legate de inima (boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, colesterol); – exces de greutate si obezitate; – osteoporoza; – anumite tipuri de cancer; – depresie; – tulburari de alimentatie.
Toate aceste complicatii sunt asociate cu o dieta bogata în zahar, sare, grasimi trans si saturate si cu o lipsa de nutrienti esentiali precum fibrele, vitaminele si mineralele.
– „Magia” mâncarii nesanatoase. Firmele mari investesc pentru a promova meritele produselor lor în rândul copiilor si tinerilor, iar parintii vor sa-si multumeasca copiii si uneori se lasa convinsi de aceste mesaje înselatoare. Asa sunt, de pilda, cerealele pentru micul dejun, pline de zaharuri, dar al caror pachet spune ca sunt bogate în fibre sau vitamine…
Supermarketurile promoveaza agresiv aceste produse, astfel ca dulciurile si alte gustari sunt asezate la nivelul ochilor copiilor. Ce putem face pentru a preveni copiii nostri sa devina victime ale marketingului care sugereaza ca vom gasi cheia fericirii într-o gustare super-dulce, dar „bogata în calciu” sau într-un hamburger vândut cu o jucarie din plastic?
– Reducerea cantitatii de „junk food” consumate. Desi poate fi o provocare sa reduceti cantitatea de mâncare proasta pe care o consumati, nu trebuie renuntat la toate alimentele preferate.
Iata câteva sfaturi despre cum sa creati obiceiuri alimentare sanatoase:
– Planificati-va mesele si gustarile din timp, astfel încât sa decideti ce mâncati în functie de nutritie, nu în functie de ceea ce ramâne în camara. Planificarea din timp va ajuta, de asemenea, sa respectati un buget si sa faceti cumparaturile mai usoare.
– Alegeti variante de alimente integrale, cum ar fi carbohidrati din faina integrala si cereale integrale (paste, pâine, faina).
– Alegeti fructe proaspete pentru desert, în loc de „junk food”, pentru a nu adauga sare, zahar si grasimi saturate.
– Verificati valoarea nutritionala a alimentelor folosind panoul cu informatiile nutritionale de pe spatele pachetului.
– Atentie la „trucurile” publicitare, inclusiv la afirmatiile conform carora un produs este „fara zahar adaugat”, deoarece poate fi înca bogat în calorii, sare sau grasime. Un produs poate pretinde ca este „scazut în grasimi”, atât timp cât are mai putine grasimi decât o versiune anterioara a lui, dar poate fi înca bogat în grasimi.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii