Între anii 1917 si 1922, în Rusia s-a desfasurat, pe mai multe fronturi, un devastator razboi civil care, dupa estimarile istoricilor europeni, a dus la uciderea unui numar uluitor de mare de persoane. Dimensiunile tragediei umane arata ca au fost între 7 si 12 milioane de persoane omorâte (cele mai multe civile), numarul cel mai probabil situându-se în jurul a 9 milioane.
Victoria Armatei Rosii
Dupa succesul revolutiilor din 1917 (februarie si octombrie), înlaturarea tarului si practic desfiintarea Armatei Imperiale au condus la un haos organizatoric în Rusia, din cauza mai multor forte politice si militare care voiau sa puna mâna pe putere. Însa situatia s-a complicat foarte mult si din cauza luptelor pentru independenta din partea populatiilor unor teritorii care fusesera alipite la Imperiul Rus. Astfel, lupta pentru putere de la Moscova era simultana cu miscari pro-independenta din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, si Ucraina.
Din punct de vedere strict politic, bolsevicii din jurul lui Lenin (bolsevic însemnând „majoritar”) aveau drept adversar pe „mensevici” (adica minoritari), care voiau o democratie asemanatoare Occidentului. În concordanta cu aceste curente, s-au format si doua corpuri de armata inamice, care au purtat principalele conflicte sângeroase din Razboiul Civil Rus. Pe de o parte era Armata Rosie a bolsevicilor, organizata de Leon Trotki ca o armata „a muncitorilor si taranilor”. De cealalta parte exista „Armata Alba”, care reprezenta conservatorii, pro-taristii, liberalii, socialistii si anarhistii, condusa de Alexandr Kolceag.
Complicarea situatiei de razboi total între fractiunile rusesti – printre care exista si „Armata Verde”, cu pondere redusa – a fost amplificata si de alaturarea fortelor aliatilor de partea Armatei Albe. Si asta, pentru ca guvernul bolsevic facuse pace cu Germania (martie 1918) si iesise din coalitie. În consecinta, forte ale aliatilor din Regatul Unit, Franta, Canada, SUA, Australia etc. au ajutat fortele liberale împotriva celor conduse de Lenin.
Cel mai important moment al acelei perioade tulburi a fost crearea Armatei Rosii de catre un fost adversar de idei al lui Lenin, Trotki. A fost organizarea care a permis bolsevicilor sa respinga toate atacurile întreprinse de inamicii Armatei Rosii. Concret, razboiul civil s-a desfasurat în trei etape. O prima etapa a fost în 1918, a doua etapa, cu luptele cele mai crâncene pentru apararea Moscovei, a fost în 1919, când Trotki a oprit înaintarea „Albilor” condusi de Kolceag spre capitala. A treia etapa este cea din Crimea, unde Armata Rosie a facut fata cu greu adversarilor, caci o parte din trupe erau antrenate în Razboiul din Polonia (câstigat de polonezi). Victoria finala a Armatei Rosii a condus la o serie de transformari teritoriale istorice.
Uniunea Sovietica
În urma acestui devastator razboi intern, în Rusia post-tarista s-a înfiintat statul marxist-leninist Uniunea Sovietica (1922), care va dura pâna în 1991. Pe de alta parte, si-au capatat independenta tari precum Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania si Polonia. URSS era un stat eurasiatic multinational, o uniune de republici sovietice conduse strict centralizat de la Moscova. Primul sef al statului, între 1922 si 1924, a fost Vladimir Ilici Lenin.
PAUL IOAN
Comentarii