Faimosul munte pe al carui varf Moise, parintele poporului evreu, ar fi primit Tablele Legii de la Dumnezeu era, pana nu demult, in opinia majoritatii savantilor, un loc fictiv, ca si insasi intamplarea miraculoasa petrecuta acolo. Alti cercetatori credeau ca dimpotriva, muntele respectiv a existat in realitate, fiind situat in sudul peninsulei Sinai.
Iata ca recent, un arheolog italian, Emanuele Anati, directorul Centrului de Studii Preistorice din Capo di Ponte (Lombardia), insarcinat de UNESCO cu cercetarea siturilor arheologice din peninsula Sinai, a anuntat descoperirea muntelui ce i-a inspirat pe autorii Bibliei. Dar acesta nu aduce deloc cu teribilul vulcan din imaginatia populara, asa cum s-ar putea deduce din paginile Vechiului Testament, care-l descrie ca pe un munte deosebit, pe care focul din adancurile pamantului il zguduie deseori din temelii.
Nici macar cu masivul numit Mousa Djebel, pe care Biserica ortodoxa l-a creditat de mult ca fiind veritabilul munte Sinai, masiv in apropierea caruia s-a construit manastirea Sfanta Ecaterina. Muntele despre care arheologul italian spune ca ar fi de fapt maretul Sinai este un modest platou, aflat in sudul Israelului, in apropiere de granita egipteana, in locul numit Har Karkom. Insa regiunea este extraordinara. In aproape doua decenii de sapaturi, o echipa internationala, sub conducerea lui Anati, a identificat mai mult de 1200 de situri arheologice, ce fac ca Har Karkom sa poata fi interpretat drept un loc sacru pentru populatiile din vechime.
Un munte dedicat initiatilor
Dintre toti muntii despre care s-a presupus ca s-ar identifica cu Sinaiul, din Arabia de Nord pana in peninsula Sinai, nici unul nu poseda atatea sanctuare megalitice, tumuli divinatorii sau gravuri vechi. Pentru arheologul italian, povestirea biblica nu este nici fantezista, nici dogmatica. Ea descrie deseori cu precizie locurile si evenimentele, imprumutand motive literare egiptene sau mesopotamiene. Or, Har Karkom se aseamana cu muntele Sinai din vechile scrieri, atat prin situarea geografica, cat si prin topografia sa, desi nu este nici vulcan, nici foarte inalt – are numai 847 metri altitudine.
Iar forma sa rotunda coincide de asemenea perfect cu descrierea biblica, pentru ca relieful inconjurator, neted si jos ca o campie, face ca muntele sa se inalte si mai majestuos, in mijlocul intinderii de nisip si roca. Cat despre vulcani, sunt foarte rari in regiune, dar este foarte probabil ca dezlantuirea lor de lava si magma i-a impresionat candva atat de puternic pe vechii locuitori ai Israelului, incat ei au simtit nevoia de a-i asocia cu divinitatea. In araba, Har Karkom se numeste „Djebel Ideid”, ceea ce s-ar traduce prin „Muntele Celebrarii”, nume surprinzator pentru o formatiune pietroasa, pierduta in plin desert.
In decursul timpului, Har Karkom a fost intotdeauna considerat un sanctuar de popoarele din regiune. Acest lucru nu a fost trecut cu vederea in epoca redactarii Bibliei si cea mai elocventa dovada in acest sens este aceea ca regiunea abunda in inscriptii ce contin texte sacre. Accesul pe munte era rezervat, odinioara, unui numar restrans de persoane. Este un alt punct comun intre Har Karkom si muntele Sinai: „Poporul nu are voie sa urce pe muntele Sinai”, spun versetele Exodului. In 1924 a fost descoperita o caverna, pe pantele muntelui, numita „pestera pustnicului”, care releva urmele locuirii umane.
Omul care locuise acolo traise, dupa cum au dovedit testarile cu carbon 14, prin anul 2100 i.Hr. Aceasta aminteste de un alt pasaj din Exod, in care Moise se retrage pe muntele Sinai, unde ramane 40 de zile! Foarte tulburatoare este si descoperirea a 12 stalpi pe o platforma de la picioarele muntelui, in apropierea unuia dintre siturile arheologice. Descrierea unui monument asemanator se regaseste in cartea Exodului: „Moise a scris toate cuvintele lui Yahve. El s-a trezit dimineata in zori, a construit un altar pe munte, cu 12 stalpi, semnificand cele 12 triburi ale lui Israel”.
Cronologia biblica trebuie reevaluata
Pe de alta parte, muntele Sinai, numit si Horeb, aparea in foarte multe capitole ale Bibliei, mai ales in Exod si la inceputul Deuteronomului. Pe pantele sale Yahve i s-a relevat lui Moise si spre munte s-au indreptat evreii, la fuga din Egipt. Moise s-a intors din nou pe culmile lui, ca sa primeasca, chiar din mana lui Dumnezeu, cele zece porunci. Existenta acestui munte este deci legata de cea a Exodului, ceea ce l-a facut pe Anati sa creada si mai mult in ipoteza potrivit careia muntele Sinai se afla pe o linie directa, ce ar uni Egiptul de Israel, de-a lungul tarmului mediteranean.
Descoperirile realizate la Har Karkom ne obliga asadar sa citim cu alti ochi acest episod esential descris in Biblie prin pagini de mare dramatism. Majoritatea specialistilor biblici estimeaza ca Exodul s-ar fi petrecut cu doar patru secole inaintea ascensiunii la tron a regelui David, dupa construirea oraselor Raamses si Pythom, adica in jurul anului 1300 i.Hr. Dar sanctuarele de la Har Karkom, in opinia majoritatii cercetatorilor, au fost construite cu 1000 de ani inainte. In acest caz, cum de au coincis pana acum descoperirile arheologice cu cronologia Vechiului Testament?
Emanuelle Anati a sustinut pentru prima data in 1983 ca trebuie reevaluata intreaga cronologie biblica indeobste acceptata la momentul de fata. Marile cetati cucerite de israeliti dupa moartea lui Moise, sub conducerea lui Ioshua, la iesirea din desert, au fost abandonate cu mult inainte de secolul 13 i.Hr. Ele au prosperat la sfarsitul mileniului I i.Hr., inainte de o importanta modificare climatica, ce a produs o seceta indelungata pe pamanturile de la est de Mediterana. Teza lui Anati este contrara parerii celor mai multi dintre istorici.
Fara a impinge epoca Exodului cu mii de ani inainte, este totusi posibil de imaginat ca primii autori ai scrierilor ce vor fi mai tarziu reunite sub forma Vechiului Testament ar fi vizitat cetatea de la Har Karkom. Fascinati, ei ar fi atribuit aceste vestigii istorice stramosilor lor, asa cum a facut, de exemplu, englezul Geoffrey de Monmouth, care afirma pe la 1200 ca megalitii de Stonehenge ar fi opera fastuoasa a legendarului rege Arthur!
Vaticanul ii da dreptate lui Anati!
Ipoteza lui Emanuelle Anati este extrem de controversata si a declansat vii si feroce critici. Nimeni nu contesta seriozitatea arheologului in ceea ce priveste disciplina pe care o practica, dar parerile privind noua sa teorie sunt, in majoritate, defavorabile, tocmai pentru ca o istorie ce se voia batuta in cuie pentru totdeauna este greu de modificat. „Teza lui Anati, observa Jean-Baptise Humbert, arheolog la Scoala Biblica din Ierusalim, este anacronica. Datarea pe care el o face Exodului precede cu doua milenii pe cea din Biblie! Acestui anacronism i se adauga criticarea metodelor de datare utilizate asupra muntelui Har Karkom”.
In acelasi spirit, o specialista israeliana in istoria biblica, Ora Lipschitz, argumenteaza: „Petroglifele sunt foarte dificil de datat. Metoda consta in masurarea varstei patinei care acopera pietrele gravate si este de fapt foarte inexacta”. O dezbatere tehnica ce nu epuizeaza evident problema fundamentala pe care a declansat-o ipoteza lui Anati. „Har Karkom concentreaza efectiv cantitati de vestigii din perioada epocii bronzului intr-o regiune care poate corespunde celei din descrierea biblica, adauga doamna Lipschitz. Dar ce dovedeste aceasta? Aproape nimic. Har Karkom ar putea fi muntele Sinai, la fel ca si alte trei sau patru sute de varfuri din regiune!” Cu toate acestea, arheologul italian nu a renuntat nici macar la o virgula din teza sa si a declarat presei ca nu si-a spus inca ultimul cuvant.
Deja se pregateste o noua campanie de sapaturi la Har Karkom. Ultima, in primavara lui 1998, a incoronat aproape douazeci de ani de eforturi, dezvaluind adevarata natura a cultului practicat in acest loc de fiii lui Israel. Ca o suprema incununare a muncii sale puse in slujba gasirii adevarului cu privire la aceste pagini atat de importante in evolutia omenirii si a fenomenului religios, nu de mult, „Observatore Romano”, publicatia oficiala a Vaticanului, a recunoscut validitatea activitatii arheologice a lui Anati, acceptand ca „dovezile pe care distinsul arheolog le aduce in sprijinul teoriilor sale sunt elocvente pentru a demonstra ca Har Karkom este adevaratul munte Sinai”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii