Dupa ce secole de-a randul au privit drept o superstitie fara temei mitul biblic al Potopului, oamenii de stiinta au ajuns, in ultimele doua decenii, la concluzia ca diluviul a existat cu adevarat. El s-ar fi petrecut, se pare, in cadrul unei perioade de incalzire a climei, in urma cu circa 9500 de ani, ducand la transformarea Marii Negre, pe atunci un lac, intr-o mare veritabila. Si totusi, potrivit ultimelor cercetari, stravechiul Potop, ce a dat nastere mitului despre Noe si arca lui, nu a avut, cum se crede inca, proportii apocaliptice, fiind de fapt doar o inundatie importanta.
O ipoteza eronata
Desi studiile anterioare sugerau ca nivelul Marii Negre ar fi crescut cu pana la 60 de metri, ceea ce ar fi insemnat o adevarata catastrofa pentru teritoriile limitrofe, cercetari recente au stabilit ca de fapt apa nu a crescut cu mai mult de 10 metri. Savantii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au studiat fosilele de moluste descoperite in regiune, care nu prezinta urme ale unui diluviu de proportii. Aceste sedimente nu prezinta semne ca ar fi fost erodate, agitate sau mutate. In urma cu 13 ani, echipa de geologi de la Universitatea Columbia condusa de William Ryan emisese ipoteza ca Marea Neagra fusese efectiv maturata, in urma cu 9500 de ani, de un potop catastrofal, apele ridicandu-se cu 60 metri. Atunci, cercetatorii americani descoperisera urme ale fostelor linii litorale si ale unor dune costale, la adancimi de 120 metri. Ei au fost de parere ca aceste zone fusesera inundate atunci cand Mediterana si Marea Marmara au rupt o bariera stancoasa aflata pe teritoriul actual al stramtorii Bosfor, inundand Marea Neagra, pe atunci un urias lac cu apa dulce.
„Cascada” de peste Bosfor, mai scunda decat se credea
Potrivit calculelor lui Ryan, imensul diluviu ar fi acoperit cu apa regiuni intinse, pe malurile lacului, multe dintre ele adapostind comunitati agricole primitive infloritoare. Geologul american sustinea ca o suprafata de circa 400.000 km patrati ar fi fost inundata, provocand migratia masiva a comunitatilor supravietuitoare, spre centrul si vestul Europei. Acum, noul studiu, publicat in revista Quaternary Science Reviews, demonstreaza existenta unui aflux mult mai scazut, care a dus la scufundarea a doar 2000 km patrati. Cum se explica uriasa diferenta? Prin faptul ca nivelul initial al Marii Negre (sau al lacului aflat pe teritoriul ei, in urma cu aproape zece milenii) era mult mai ridicat decat sugera studiul lui Ryan. Ca atare, „cascada” aparuta peste Bosfor, prin intermediul careia apele Mediteranei s-au varsat, probabil timp de cativa ani, in bazinul Marii Negre, a fost mult mai scunda decat se credea.
Ultimul cui in sicriul Potopului biblic
Ramasitele de scoici si cochiliile de animale marine recent scoase la iveala demonstreaza ca nivelul marii, de dinainte de Potop, era cu doar 30 metri mai scazuta decat azi. „Fara indoiala ca Potopul a fost o exagerare. Departe de a fi vorba despre o uriasa cantitate de apa, care a maturat zeci de mii de kilometri patrati, in zonele litorale ale Marii Negre, el a fost mai curand o inundatie relativ redusa, fata de alte fenomene similare, petrecute in decursul istoriei”, apreciaza Mark Siddall, oceanograf la Universitatea Bristol. Un alt cercetator britanic, paleoantropologul Tony Brown, de la Universitatea Southampton, sustine, pe de alta parte, ca noile descoperiri „bat un ultim cui in sicriul Potopului biblic”: „Aceasta ipoteza este mult mai veridica decat teoriile catastrofice legate de declansarea Potopului. Ea dovedeste ca savantii care au crezut ca raspandirea agriculturii, in toata Europa, ca urmare a unui dezastru de proportii, petrecut la Marea Neagra, s-au inselat. Probabil ca pe acele locuri nu a existat o civilizatie mult mai dezvoltata decat in alte parti ale Europei, cum s-a crezut pana acum, ci germenii agriculturii au aparut in mai multe locuri, simultan.”
GABRIEL TUDOR
Comentarii