In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, submarinele germane au reprezentat o mare amenintare pentru navele aliatilor, care din ordinul lui Hitler erau scufundate fara a se acorda ajutor supravietuitorilor. Führer-ul stia puterea flotilei de submarine si s-a inconjurat de generali cu mare experienta. Cei mai importanti comandanti ai „Kriegsmarine” au fost Erich Reader, Hans-Georg Friedenburg si Karl Dönitz – cel propus presedinte al Germaniei in testamentul lui Hitler.
Debarcari secrete
Unul dintre cele mai faimoase submarine ale „Kriegmarine” a fost U-202. El a fost lansat in 1940, sub comanda capitanului Hans-Heinz Linder. Era un submarin puternic, de 770 de tone, cu o lungime de 67 de metri, cu submersie la peste 200 de metri adancime. La suprafata putea atinge o viteza de 32 kilometri la ora, iar in submersie 14 km pe ora. Pana sa fie distrus de aliati, U-202 a efectuat noua misiuni. Prima a fost in 1941, iar ultima s-a terminat la 2 iunie 1943 (cand a fost scufundat de britanici).
Plecarea in misiuni se facea din Brest, Franta. In cursul patrularilor sale criminale, submarinul U-202 a distrus noua vase comerciale si a avariat alte patru. Din punct de vedere al spionajului, U-202 a debarcat in secret pe coasta SUA, la 12 iunie 1942, patru agenti cu misiuni de sabotaj – parte componenta a „Operatiunii Pastorius” (plasare de agenti sabotori in obiective strategice americane, condusa de amiralul Wilhelm Canaris, seful Abwehr-ului). Zona aleasa pentru debarcarea spionilor a fost Amananset, statul New York, la aproape 200 kilometri de marea metropola. Liderul agentilor a fost George John Dasch. Printre obiectivele de atacat erau hidrocentrala Cascadei Niagara, fabrici de armament, pasaje rutiere si poduri strategice etc. In cele din urma, Dasch a fost prins de FBI si a tradat, prezentand date americanilor despre strategia navala nazista. A fost condamnat la 30 de ani de inchisoare.
Submarinul german U-123 a fost lansat la apa, la Bremen, in 1940. A fost condus de capitanul Karl Heinz Moehle, cu un echipaj de 33 de oameni. Avea 1.051 de tone si o lungime de 79 de metri. Performantele erau similare cu U-202. Spre deosebire de acesta, U-123 a efectuat 12 misiuni. Pana in 1944, cand a fost dezafectat in portul Lorient (Franta). Acest temut ucigas al adancurilor a distrus 42 de nave ale aliatilor si a avariat trei vase de razboi. La 29 noiembrie 1944, U-123 a lasat la tarmul american doi agenti nazisti, Erich Grimpel si William Copelaugh. Debarcarea s-a facut in Golful Francezului din statul Maine (la Atlantic). Numai ca in drum spre New York, Copelaugh l-a parasit pe Grimpel si a depus marturii la FBI. A fost condamnat la moarte, dar i s-a comutat pedeapsa. A fost eliberat in 1955, de la Alcatraz.
Avalansa de agenti sabotori
Chiar inainte de 11 decembrie 1941 (la 7 decembrie se desfasurase atacul de la Pearl Harbor), data la care Germania si Italia au declarat razboi SUA, Abwehr-ul trimisese agenti in mari orase americane pentru spionaj si mai ales sabotaj. O data cu declansarea primelor explozii suspecte la obiective importante, FBI a pornit vinatoarea de sabotori „treziti din adormire”. Au fost operate multe arestari de succes. Cea mai mare reusita a fost distrugerea „Cercului de spioni Duquesne” (33 de membri) din New York.
PAUL IOAN
Comentarii