Desi unii contemporani ai nostri se declara „suprasaturati” de informatiile mereu proaspete despre Egiptul antic, considerând ca acesta se rezuma la piramide, Sfinxul din Gizeh, fluviul Nil ori Biblioteca din Alexandria, acest nesecat izvor de minunatii ne rezerva permanent si surprize de exceptie. Astfel, o lume straveche, dizolvata cumva în suspiciunea de fantezie, de ireal, devine pe zi ce trece un fabulos univers palpabil, despre care stim cu certitudine ca a existat aievea, cu toate aspectele sale socante.
O vointa de nestavilit
Arheologii germani au scos la lumina fragmente dintr-un templu antic, pe unele blocuri de piatra fiind înfatisata regina Hatshepsut, considerata prima femeie-faraon. Senzationala descoperire s-a facut pe insula Elefantina (Abu sau Yebu, în limba vechilor egipteni), de pe Nil, loc de mare importanta strategica la vremea aceea, unde fiecare faraon si-a adus contributia la edificarea fortaretei împotriva nubienilor. Hatshepsut a fost una dintre foarte putinele femei care au avut curajul sa conduca singure Egiptul, dar pe de alta parte evolutia si destinul sau individual sunt absolut fascinante.
Dupa moartea primului sau sot, a preluat regenta, pâna ce fiul sau vitreg, Tutmosis al III-lea, avea sa împlineasca vârsta la care sa poata conduce el regatul. Dar ea avea ambitii ce se ridicau la acela al marilor faraoni. Astfel, a croit planul unei guvernari grandioase, în timpul careia noile constructii si renovari erau neîntrerupte. Mai mult, fiica lui Tutmosis I nu s-a multumit cu rolul de regent si în anul 1478 î.Ch. s-a autoîncoronat si si-a schimbat numele într-un echivalent masculin, devenind prima femeie-faraon.
Când puterea distruge istoria…
Din acel moment, toate aparitiile sale publice au fost… masculine. Hatshepsut a adoptat vesmintele, coafura traditionala a faraonilor, ca si însemnele rangului. Totusi, putine marturii despre aceasta regina deopotriva neasteptat de puternica, autoritara si carismatica au fost gasite pâna în prezent. De aceea, descoperirea arheologilor germani e una de exceptie, pe lespezile respective regina fiind reprezentata sub forma feminina, lipsa de informatii de la începutul regentei sale fiind explicata prin dorinta acesteia de a-si legitima puterea. Iar noile reprezentari indica tocmai transformarile la care s-a supus excentrica Hatshepsut, din momentul în care a decis sa nu fie înfatisata decât sub forma masculina.
Daca ne raportam la prolifica sa campanie arhitectonica, ne asteptam ca un numar mare de monumente sa glorifice faraonul ctitor. Totusi, marturiile despre regenta ei, fie si „masculina”, sunt rare. O posibila cauza ar fi aceea ca Tutmosis al III-lea, care suportase timp de 20 de ani autoritatea mamei sale vitrege, dezvoltase un profund resentiment fata de aceasta si, odata cu preluarea tronului, a ordonat stergerea numelui ei si chiar înlocuirea chipului reginei-faraon cu cel al sus-amititului prim sot decedat.
Distrugerea cvasi-sistematica a unei pagini importante din istoria Egiptului antic face dificila sarcina arheologilor, de unde si valoarea inestimabila a noilor descoperiri. Cercetatorii cred ca blocurile gasite alcatuiau un templu dedicat zeului Khnoum („stapânul apei proaspete”) si spera sa desluseasca detalii importante despre credintele religioase de pe Elefantina, în timpul regatului faraonului-femeie Hatshepsut.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii