Robbert van den Broekke, in varsta de 30 de ani, este un caz despre care se vorbeste in Olanda. Fost copil problema, el a devenit un „medium” care sustine ca este in legatura cu spirite si vizitatori de pe alte taramuri, poate, de pilda, sa prevada aparitia cercurilor in lanurile de cereale, chiar momentul in care acestea vor fi realizate, iar acum e preocupat sa ridice pe cei din jurul sau „la un nivel superior de spiritualitate”. Chiar daca implicarea unui astfel de personaj nu pare sa promoveze seriozitatea investigarii nici a fenomenului OZN, nici a formatiunilor din lanurile de cereale, merita sa vorbim despre el cel putin din doua motive: primul pentru a intelege mai bine impactul social al unui asemenea caz, al doilea, deoarece nu poti sti niciodata ce se afla in spatele unui fenomen pe care suntem obisnuiti sa-l maturam sub covorul stiintei.
Inca din adolescenta, Robbert a avut „viziuni”, cu sentimentul ca stia cu cateva zile inainte locatia, infatisarea si momentul aparitiei noilor formatiuni, de obicei langa satul olandez Hoeven, in care traieste. El a descoperit prima „sa” formatie in lan in 1996. Apoi, intr-o noapte in 2000, cand parintii erau plecati, sora lui a descoperit ca Robbert lipsea si el. A aparut pe la ora 4, cu pantalonii uzi si murdari de noroi, fara sa vrea ori sa poata spune unde a fost. In ziua urmatoare s-a descoperit o formatiune pe un camp din apropiere.
Robbert a afirmat ca primeste comunicatii telepatice de la entitati supranaturale, ceea ce evident e greu de controlat. In decursul anilor el a pretins ca a fost martor la formarea unor formatiuni din lan, atat ziua cat si in timpul noptii. Spunea ca a observat, miscandu-se deasupra campului (foarte des cel din spatele casei sale), sfere unice sau multiple de lumina alba sau galbuie. Concomitent, dedesubt plantele se aplatizau instantaneu, in interiorul unor cercuri sau al altor forme. Cateodata – spunea – n-a zarit decat un „flash” de lumina, iar formatiunea era deja elaborata in camp.
In cateva randuri a fost martor la coborarea pe camp, pana la nivelul ierbii, a unor „tuburi energetice”, sub care a aparut formatiunea. Intr-un alt caz, in iulie 1999, s-a trezit noaptea pe la 12.30, s-a uitat pe geam si a vazut cum ceva, ca o minge de fotbal roz-purpurie, zbura cam la 3-4 metri deasupra campului, la vreo 50 de metri in spatele casei sale. Apoi globul s-a oprit si s-a latit intr-o forma discoidala, cu diametrul de circa 10 metri, din care descarcari electrice sau o „energie” vizibila au coborat pe suprafata campului, timp de maximum 10 secunde. Dupa aceasta obiectul a disparut pur si simplu. Robbert s-a imbracat in graba, a iesit in locul in care s-a petrecut fenomenul, constatand ca dupa ce in seara precedenta totul fusese neatins, acum acolo era o formatiune proaspata.
Majoritatea acestor formatiuni sunt simple cercuri, dar exista si unele foarte elaborate. Ele apar, cu regularitate, intre lunile aprilie si noiembrie intr-o larga varietate de culturi: grau, porumb, spanac, fasole, iarba etc. S-au mai gasit si cercuri in zapada, in timpul iernii. Incepand din 2005-2006 Robbert a inceput sa raporteze tot mai des implicarea unor obiecte tip OZN cu aspect solid (pe care le vedea fie ca martor ocular, fie cu ochii mintii).
Clarvazatorul olandez a inceput sa raporteze tot mai des ca simte „energia OZN” (o senzatie vibranta, intensa), ori „energia Maria” (tot intensa dar blanda si plina de compasiune), atat in timpul aparitiilor formatiunilor, cat si la vizitarea ulterioara a acestora. Robbert a devenit cunoscut in Olanda si ca un „medium” cu o capacitate considerabila de a vindeca (afirmativ cu energia primita prin intermediul formatiunilor), sau de a realiza „lecturi”, pentru ambele existand lungi liste de asteptare. El probeaza activitatile sale de „clarvazator”, „calatoriile in afara corpului”, intalnirile cu OZN-uri sau cu entitati „extraterestre”, prin mii de fotografii iesite din comun.
Printre specialistii interesati de cazul Robbert van den Broekke putem mentiona pe Nancy Talbot – directorul grupului BLT (Burke, Levengood & Talbot) din Cambridge, Massachusetts, care analizase formatiuni in lanuri de cereale din Europa, Israel, Australia, Canada si SUA. Ea a lucrat cu biofizicianul american William C. Levengood din Michigan, cel care la inceputul anilor 1990 a descoperit ca plantele din interiorul acestor cercuri au noduri mult alungite comparativ cu plantele nederanjate din jur. Ipoteza sa era ca plantele erau afectate de un vortex de plasma, cu un efect similar microundelor.
Un alt specialist care a examinat cazurile de mai sus este olandezul Dr. Eltjo Haselhoff, care a si publicat in reviste stiintifice recunoscute articole despre formatiunile in lanurile de cereale, accentuand ca acestea, cel putin in buna parte, nu sunt contrafaceri.
DAN D. FARCAS
Comentarii