O mâna de bronz veche de circa 2.100 de ani i-ar putea aduce pe arheologi si lingvisti cu un pas mai aproape de rezolvarea unui mister milenar: originile limbii vorbite de nativii din Tara Bascilor, Spania.
Cercetatorii presupun ca inscriptia este scrisa într-o limba vasconica vorbita în nord-estul Spaniei în urma cu mai bine de 5.000 de ani, cu mult înainte de sosirea romanilor.
De la „sorioneku” la „zorioneko”
Într-un studiu publicat luna trecuta în revista Antiquity, cercetatorii au dezvaluit ca inscriptia este cea mai veche si cea mai lunga gasita vreodata într-o limba vasconica, un grup de limbi care include basca moderna. Pâna acum, singurele texte vechi cunoscute în limba vasconica proveneau în principal din câteva cuvinte scrise pe monede din regiune, au precizat cercetatorii.
Arheologii au dezgropat amuleta în 2021 în situl din Epoca Fierului de la Irulegi, în regiunea Navarra din Spania. Primul cuvânt al inscriptiei, care foloseste alfabetul latin, este „sorioneku” sau „sorioneke” – similar cu termenul basc modern „zorioneko”, care înseamna „noroc”.
Datorita acestei asemanari, cercetatorii presupun ca sensul cuvintelor este acelasi si ca amuleta ar fi putut fi pusa în afara unei cladiri ca un talisman aducator de noroc.
„Mâna a avut fara îndoiala o functie rituala, fiind folosita fie pentru a atrage norocul, fie ca ofranda pentru un zeu sau o zeita indigena a norocului”, a declarat autorul principal al studiului, Mattin Aiestaran, arheolog la Universitatea Tarii Bascilor din Bilbao.
Desi doar primul cuvânt al inscriptiei a fost descifrat, cercetatorii au identificat cel putin cinci cuvinte, scrise cu 18 caractere pe „palma” mâinii.
Basca, ultima dintre stravechile limbi vasconice
Descoperirile arheologice sugereaza ca asezarea de la Irulegi a existat din primul mileniu î.Hr. pâna în primul secol î.Hr., când a fost pro-babil incendiata în timpul Razboiului Sertorian din anii 80-72 î.Hr. dintre factiunile romane rivale, care conduceau o mare parte din Peninsula Iberica la acea vreme, au precizat cercetatorii.
Utilizarea caracterelor latine demonstreaza ca romanii erau prezenti în zona atunci când a fost confectionata amuleta.
Basca este singura limba straveche care a rezistat timpului. Originile sale sunt neclare, dar lingvistii cred ca a derivat din limbile vasconice antice vorbite în nord-estul Peninsulei Iberice.
Aceste limbi nu aveau un alfabet scris si de aceea inscriptiile care contin cuvinte din ele sunt toate transcrise în alfabetul latin si extrem de rare. Se cunoaste ca majoritatea limbilor europene moderne – inclusiv cele cu radacini germanice, celtice, latine si slave – apartin familiei de limbi indo-europene, care îsi are originea în limbile populatiilor nomade venite din stepa eurasiatica în urma cu 5.000-10.000 de ani.
Ca urmare, ele au unele asemanari în ceea ce priveste cuvintele si gramatica, chiar daca par foarte diferite. Însa limba basca a fost mereu considerata de lingvisti si istorici o enigma si o limba „izolata”, deoarece nu seamana cu nicio alta limba vorbita în Europa. Se pare ca ea se înrudea, foarte vag, cu aquitana, o limba acum disparuta si vorbita cândva înainte de colonizarea romana în nord-estul Spaniei si în sud-vestul Frantei.
„Harta” lingvistica
Amuleta a fost gasita printre ruinele unui sat din nord-estul Spaniei, ocupat de indigeni pâna când a fost incendiat.
O idee numita „ipoteza substratului vasconic” sugereaza ca limbile vasconice au influentat toponimele din Europa Occidentala si ca unele cuvinte vasconice se regasesc în mai multe limbi din vestul continentului.
Unii lingvisti au sugerat ca aceasta ar putea fi o dovada ca limbile vasconice erau raspândite pe continent cu mult înainte de sosirea indo-europenilor.
Cu toate acestea, ideea a fost respinsa de multi alti lingvisti, care sustin ca acest lucru este probabil rezultatul adoptarii cuvintelor indo-europene în limbile vasconice si ca, în rest, aceasta ipoteza nu are dovezi substantiale.
Potrivit cercetatorilor, inscriptia de la Irulegi este punctul de plecare pentru o „harta lingvistica” care arata legaturile dintre limba vasconica veche, alte limbi vechi din Peninsula Iberica si basca moderna.
„Mâna de la Irulegi este singurul text scris lung recuperat pâna în prezent, alaturi de mai multe monede batute pe teritoriul vasconic”, a declarat Aiestaran. Cu toate acestea, adauga el, „lipsa altor texte comparative face dificila dovedirea unei legaturi directe între limba vasconica vorbita la Irulegi si limba basca de astazi”.
„Descoperirea mâinii de la Irulegi a deschis un nou orizont pentru a descifra istoria din spatele celei mai enigmatice limbi înca în viata în Europa: limba basca”, a adaugat Mikel Edeso Egia de la Societatea de Stiinte Aranzadi. „Dezgroparea acestui obiect exceptional a adus progrese semnificative în lumea arheologica si lingvistica. Dar a dat nastere, de asemenea, la multe întrebari noi.”
GABRIEL TUDOR
Comentarii