Inundatiile, cresterea temperaturii planetei, lipsa apei si a zonelor verzi pot fi atenuate printr-o abordare durabila a acestei chestiuni, axata pe transformarea zonelor urbane mari într-un burete, realitate prezenta în peste 250 de orase care contrasteaza cu modelul urban actual.
Kongjian Yu este arhitectul peisagist responsabil pentru ceea ce este cunoscut sub denumirea de „orase-burete”, un model care consta în transformarea unor suprafete mari dintr-un oras în „parcuri fluviale poroase”. Mai concret, aceste „orase-burete” sunt ample zone verzi publice în care designul futurist si modernitatea merg mâna în mâna, în concordanta cu urbanismul prezent în metropolele zilelor noastre.
Este vorba despre esplanade enorme capabile sa retina si sa filtreze în sol apa de ploaie sau apa unui râu, lucru care permite scaderea temperaturii ambientale, crearea de vegetatie noua, iazuri si controlul si încetinirea fluxului natural de apa, chiar si în timpul inundatiilor majore.
„Modelele urbane actuale dau gres în situatii extreme. Omenirea se afla într-un moment-cheie în care trebuie sa decida ce model sa urmeze. „Noi aspiram sa salvam planeta si sa o transformam într-un burete”, subliniaza Kongjian Yu într-un interviu recent. Yu, care detine compania de arhitectura peisagistica „Turenscape” cu aproape 400 de angajati, a conceput cu succes proiecte de „oras-burete” în China, Thailanda, Statele Unite (în locuri precum Boston si Seattle) sau în Europa, cu un proiect recent în orasul Paris.
În acest sens, Yu considera ca „raspunsul la dezastrele naturale se regaseste în mod paradoxal chiar în natura. A transforma un oras într-un burete înseamna la propriu reducerea temperaturii planetei, facând-o luxurianta, umeda, productiva”, adauga el.
La 60 de ani, peisagistul chinez recunoaste ca întreaga sa teorie de urbanism pentru atenuarea dezastrelor naturale provocate de inundatii se bazeaza pe experienta traita în catunul în care s-a nascut în provincia de coasta Zhejiang, în estul Chinei.
„Apa nu este dusmanul. Nu aveam bani sa construim canalizare si am folosit natura însasi. Dar daca construiesti ziduri, atunci apa se transforma într-o fiara. Devine distructiva. În cazul în care cream infrastructuri mari din beton pentru a retine apa, vom da gres din nou”, subliniaza el.
Cum functioneaza un oras-burete?
Mediile urbane ale întregii planete au urmat modelul de urbanism al tarilor dezvoltate de la mijlocul secolului al XX-lea, adica orase axate pe autoturisme si impermeabile la apa, construite cu beton si asfalt. Aceste materiale nu permit scurgerea apei si chiar încurajeaza acumularea de apa, crescând totodata efectul de „insula de caldura urbana”.
Orasele-burete rezolva aceasta problema prin proiectarea unei infrastructuri verzi care permite apei sa patrunda în subsol, combinata cu zone inundabile atât din pamânt, cât si din alte materiale. Astfel, coexista doua mecanisme: rezervoare la nivelul solului pentru stocarea apei si zonele verzi care permit apei sa se absoarba în sol, explica platforma de continut digital „Tomorrow.City”, dedicata crearii si raspândirii continutului despre orase si inovatie.
China are cel mai mare numar de orase-burete. Baicheng, Qian’An, Jinan, Xixian si alte câteva zeci, în timp ce metropole ca Shanghai si Shenzhen si-au adaptat deja o parte din infrastructura, informeaza EFE/Agerpres.
Berlinul, capitala Germaniei, este unul dintre orasele care s-a pronuntat în favoarea modelului de „burete-urban”, pariind pe acoperisuri verzi si gradini verticale.
Datorita amplasarii sale la Oceanul Indian si fiind înconjurat partial de râul Pungwe, Beira din Mozambic este unul dintre orasele africane care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma transformarii urbane. În 2019, ciclonul „Idai” aproape a distrus orasul, asa ca autoritatile îsi propun acum sa remodeleze orasul cu accent pe modelul de burete.
Capitala Indoneziei, Jakarta, se scufunda si se pare ca singura modalitate de a conserva orasul este sa fie reconfigurat practic de la zero: sa se faca loc pentru ca râurile sa curga prin albiile lor naturale, sa se opreasca drenarea straturilor acvifere si sa se evite supraîncarcarea cu beton a unor zone sunt doar câteva dintre solutiile avute în vedere.
Civilizatie ecologica
Din acest motiv, proiectele de „civilizatie ecologica” ale lui Yu combina designul cu o propunere durabila. „Este nevoie de un alt model, o alta mentalitate, o alta filosofie. Nu ne bazam pe infrastructura sau pe marea tehnologie, care nu sunt reziliente”, spune el.
Yu, distins recent cu Premiul International Oberlander pentru Arhitectura Peisagistica 2023, critica modelul actual de planificare urbana bazat pe „investitii uriase nesustenabile” în lucrari precum baraje, diguri imense sau canalizari si sisteme de conducte care s-au dovedit a fi inutile atunci când se pune problema evitarii unor inundatii catastrofale.
Din punctul sau de vedere, este nevoie de „o solutie holistica permanenta, indestructibila, rezilienta, durabila si multifunctionala. Prioritatea numarul unu este de a permite retinerea apei cu soluri poroase. Sa demolam tot betonul, «infrastructura gri», deoarece modifica fluxul natural al apei, eradicând si zonele verzi”, spune el.
„S-a dovedit ca, odata cu ploile torentiale (traditionale în zonele musonice sau provocate de criza climatica), retelele de conducte ale oraselor intra în colaps”, explica Yu.
În tara sa de origine, peste 70 de orase au implementat acest model, ca parte a obiectivului de stat de a se asigura ca, pâna în 2030, 80% din orasele Chinei pot absorbi si utiliza 70% din apele pluviale.
„Arhitectura peisagistica este arta supravietuirii (…). Toate aceste tehnici sunt simple, se învata de la agricultura, din propria mea experienta de fermier. {i aceste tehnici functioneaza”, conchide el.
NICUSOR DINCA
Comentarii