Un adevar e cert: nimeni nu stie cu exactitate cum a aparut viata pe Pamânt. Sunt însa supozitii, teorii stiintifice care pretind ca au raspunsuri la aceasta tulburatoare întrebare. În privinta raspunsurilor legate de o întrebare care persista de mai multe milenii, si anume cum a aparut viata pe Pamânt, exista doua scoli de gândire si mai multe interpretari: unii sugereaza ca unele componente organice au venit din spatiul extraterestru, în vreme ce altii argumenteaza ca viata îsi are originea chiar aici, pe Pamânt. Iata o scurta prezentare a ipotezelor, prima care trebuie amintita fiind cea din Cartea Genezei din Vechiul Testament.
Este cea mai veche „teorie” legata de Univers si aparitia vietii pe Pamânt, si de ce nu si cea mai „coerenta” teorie, la fel de „plauzibila” ca si teoria Big Bangului, versiunea moderna si materialista, opozabila aceleia creationiste.
1) Designerul Suprem. Începem cu aceasta teorie pentru ca ea le-ar putea îngloba, într-un sens larg pe toate. Dupa cum scrie în Geneza, toate formele de viata de pe planeta noastra, sunt creatia lui Dumnezeu, Designerul Suprem cum il mai numesc azi unii eseisti. Totul a plecat de la formarea Universului, a Pamântului, uscatului, apelor. Apoi viata, animale, pesti, plante, bacterii etc. Apoi, Adam si Eva, care conform Genezei, Bibliei si Coranului, au fost primii oameni, barbat si femeie, creati pe Pamânt. Fara creatia lor, reproducerea sexuata si perpetuarea umanitatii pe Pamânt n-ar fi fost posibile. Trei religii, crestina, musulmana si evreiasca cad de acord asupra faptului ca Dumnezeu a creat Universul în sapte zile, rezervându-si a sasea zi de munca pentru creatia lui suprema: barbatul si femeia si, în sens mai larg, umanitatea.
2) Panspermia. Aceasta ipoteza vorbeste despre faptul ca viata în întreg Universul (ceea ce o apropie de teoria Genezei, rod al Arhitectului Divin) este împrastiata pe planete de meteoriti si asteroizi, deci si pe Pamânt. Bacteriile extremofile, care supravietuiesc în spatiu (la infinit sau pe o perioada limitata?) sunt transportate de resturile provenite din coliziunea planetelor catre alte planete si, o data ce întâlnesc conditii ideale pe suprafata acestora, bacteriile devin active si astfel porneste procesul evolutiei.
3) Abiogeneza. În stiintele naturii, abiogeneza sau biopoiesis-ul este teoria care sustine ca viata biologica s-a nascut din materie neorganica printr-un proces natural, asa nascându-se si viata pe Pamânt. Teoria mai noua este ca majoritatea aminoacizilor, numiti „caramizile vietii” s-au format prin reactii chimice naturale care nu aveau legatura cu viata. Experimentul Miller-Urey a simulat în laborator câteva din conditiile aparitiei vietii pe Pamânt.
4) Endosimbioza. Teoria endosimbiotica a fost emisa pentru prima oara de botanistul rus Konstantin Mereskovski în anul 1905. Ar fi vorba despre faptul ca unele bacterii au intrat în interiorul altor celule existând în simbioza. Mitocondriile s-au dezvoltat din protobacterii, iar cloroplastele din cianobacterii. Teoria sugereaza ca mutiple forme de bacterii au intrat în relatii de simbioza cu alte celule formând celulele eukariotice (complexe), contribuind la constituirea a ceea ce azi numim LUCA (Last Universal Common Ancestor), adica acel stramos comun universal despre care vorbeste si Nick Lane în cartea sa The Vital Question (despre care am scris saptamâna trecuta).
5) Generatia spontana. Cea mai veche conceptie despre aparitia vietii pe Pamânt este Teoria Generatiei Spontane, sustinuta si exprimata în doctrina lui Democrit, preluata de Aristotel. Potrivit acesteia, viata este rezultatul actiunii fortelor mecanice ale naturii. Aparitia initiala a fortelor vii sau nasterea lor spontana din apa si namol s-ar datora unei combinatii întâmplatoare, mai precis este rezultatul întâlnirii si unirii celor mai mici particule de pamânt umed cu atomii focului. Teoria a ramas în picioare pâna în secolul al 19-lea când a fost combatuta de experientele lui Louis Pasteur.
6) Teoria patului de lut. Un model al aparitiei vietii bazata pe lut a fost fondat de A. Graham Cairns-Smith de la Universitatea din Glasgow în anul 1985. Teoria postuleaza ca moleculele organice complexe au aparut gradual pe o platforma de reproducere pre-existenta, non-organica, cum sunt cristalele de silicat în solutie, adica lutul. Si alti cercetatori sustin mai nou ca „tarâna”, adica solul, ar fi „leaganul vietii pe Pamânt”. Concret, solul (lutul), care este o combinatie de minereuri, ar fi functionat ca un burete care a absorbit toate chimicalele si moleculele, de-a lungul a miliarde de ani. De altfel, sa ne amintim, fraza din Vechiul Testament care vorbeste despre faptul ca „din tarâna suntem facuti, în tarâna ne vom întoarce”.
7) Creatii consecutive. Ideea disparitiei vietii a pavat drumul teoriei catastrofismului sau a „creatiei consecutive”, una din predecesoarele teoriei evolutiei. Catastrofismul este ideea ca Pamântul a fost afectat în trecut de evenimente violente care au pus capat existentei. Asta înseamna ca prezentul este cheia trecutului si ca toate lucrurile continua azi de acolo de unde s-au sfârsit la un moment dat. Conform teoriei, de vreme ce orice catastrofa a distrus viata existenta, fiecare noua creatie consta într-o forma de viata diferita de celelalte precedente. Francezii Georges Cuvier (1769-1832) si Orbigney (1802-1837) au fost principalii sustinatori ai acestei teorii.
8) Izvoarele de pe fundul marii. O teorie pomenita de Nick Lane în cartea The Vital Question sugereaza ca viata a aparut în izvoarele hidrotermale submarine care au împrastiat moleculele bogate în hidrogen. Ungherele de roca existente în acele izvoare submarine au concentrat moleculele si au oferit un catalizator mineral propice pentru reactii critice. Si azi, aceste izvoare submarine, bogate în energie chimica si termala, sustin un ecosistem plin de viata.
9) Teoria materialista. Conform acesteia, originea vietii pe Pamânt este rezultatul unui proces lent si gradual al unei evolutii chimice care s-a petrecut în urma cu 3,8 miliarde de ani în urma. Evolutia chimica sau evolutia moleculara este procesul de evolutie la scara moleculelor de ADN, ARN si proteine. Evolutia moleculara s-a nascut ca domeniu de cercetare în anii 1960, atunci când cercetatorii din domeniul biologiei moleculare, biologiei evolutioniste si genetica au încercat sa înteleaga noile descoperiri legate de structura si functionarea acizilor nucleici si a proteinelor.
10) Evolutia organica. Formarea de noi specii se întinde pe o perioada de 3,5 miliade de ani de când exista viata pe Pamânt. Se crede ca asta s-a petrecut în mai multe moduri cum ar fi un proces lent, gradual si constant în timp sau rapid, de la o stare statica si lunga la alta. Evolutia (cunoscuta si sub numele de evolutie biologica sau organica) este schimbarea în timp în una sau mai multe trasaturi mostenite gasite în populatiile de organisme. Trasaturile mostenite sunt caracteristici distincte, incluzând caracteristici anatomice, biochimice sau comportamentale, care trec de la o generatie la alta. Evolutia a condus la diversitatea organismelor vii pe care o cunoastem azi.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii