Fara aportul mintilor luminate, cercetatoare, curioase, lumea si nici stiinta n-ar fi avansat. De la credinta, si apoi certitudinea, ca Pamantul e rotund si nu plat, pana la credinta, si apoi certitudinea, ca antibioticele pot creste speranta de viata a oamenilor, ideile indraznete au schimbat viata oamenilor de-a lungul secolelor. Si cu toate acestea, oamenii de stiinta, atat de des pomeniti in enciclopedii, s-au aratat preocupati si de idei care nu aveau nici un fundament stiintific. Si asta n-ar fi nimic in neregula, dar de pe urma acestor preocupari n-a ramas nimic notabil.
Farfurii zburatoare in loc de masini
Participant la cel de-a Doilea Razboi Mondial in calitate de tehnician si instructor radar in cadrul Royal Air Force, Sir Arthur C. Clarke a combinat activitatea stiintifica (a propus un sistem de comunicare prin satelit inca din 1945, a descoperit ruinele subacvatice ale templului antic Koneswaram in Trincomalee in 1956) cu cea de scriitor de SF, futurolog si gazda a serialului de televiziune britanic Mysterious World. El se mai numara printre descoperitorii orbitei geostationare, atat de importanta in cazul satelitilor artificiali terestri, deseori numita si orbita Clarke. A fost chiar presedinte al Societatii Britanice Interplanetare (?) intre anii 1947-1950 si apoi intre 1951-1953, desi nu a negociat niciodata nimic cu vreo alta societate apartinand altei galaxii.
In fine, chiar daca i s-a acordat titlul de "Sir" al Imperilui Britanic, Arthur C. Clarke a sustinut prin anii 70, si au fost oameni care i-au acordat credit, unele idei de-a dreptul funambulesti: ca oamenii vor calatori la finele anului 2000 cu farfurii zburatoare in loc de automobile, ca in 2001 va avea loc calatoria oamenilor in spatiul intergalactic si ca in 2010 va avea loc intalnirea decisiva intre pamanteni si civilizatii extraterestre. Aceste din urma doua convingeri au fost publicate mai intai in carti si apoi Hollywood-ul a realizat si filme celebre, primul in 1968, al doilea in 1982.
Aur din plumb
O personalitate incontestabila a stiintei mondiale, matematician, fizician, astronom, presedinte al Royal Society, Isaac Newton (1643-1727) s-a aflat la originea teoriilor stiintifice care au revolutionat stiinta, de la gravitatie la legile in domeniul opticii, matematicii si in special ale mecanicii. Newton a fost primul care a demonstrat ca legile naturii guverneaza atat miscarea globului terestru, cat si a altor corpuri ceresti, intuind ca orbitele pot fi nu numai eliptice, dar si hiperbolice sau parabolice. Tot el a aratat ca lumina alba este o lumina compusa din radiatii monocromatice de diferite culori.
Dincolo de aceste contributii fundamentale, Newton s-a dedicat si altor preocupari de pe urma carora, din pacate, nu a ramas nimic notabil. A analizat Biblia, fiind convins ca va descoperi coduri ascunse, dar a studiat multi ani si Alchimia in cautarea pietrei filozofale despre care se credea ca ar fi putut transforma diverse metale in aur. In plus era convins, si a studiat si acest aspect, ca ar putea descoperi elixirul vietii, acela care i-ar putea face pe oameni nemuritori.
In cautarea fantomelor
Alfred Russel Wallace a fost unul dintre cei mai desavarsiti biologi din lume. El este cel care i-a trimis lui Charles Darwin, celebrul autor al teoriei evolutiei, o copie o propriei sale teorii legate de selectia naturala, inca din 1858, cu doi ani inainte ca Darwin sa publice propria sa teorie. Se crede ca Darwin nici nu ar fi inteles anumite concepte, precum cea de evolutie divergenta, pana cand Wallace nu i le-ar fi explicat in detaliu. Alaturi de aceasta contributie decisiva, Wallace a fost interesat la un moment dat si de un domeniu care nu tinea de stiinta. Mai exact, este vorba despre practicarea sedintelor de spiritism, despre care Wallace credea ca ii permit sa comunice cu fantomele.
O mare parte din timpul petrecut cu experiente paranormale el le-a dedicat privirii si studierii ectoplasmei – o substanta despre care spiritistii cred ca face legatura intre lumea fizica si cea spirituala. Mai mult, Wallace a sustinut la un moment dat ca acele indelungate comunicari cu spiritele chiar i-au inspirat o mare parte din munca lui stiintifica. Metodele stiintifice erau si ele importante, dar biologul vorbea rar despre ele. Prietenii lui, printre care se numara si biologul Thomas Huxley, nu-i impartaseau preocuparile spiritiste, iar Darwin chiar a afirmat deschis, la un moment dat, ca se intreba daca nu cumva acestea vor afecta credibilitatea teoriei evolutiei.
Seminte picate din Cosmos
Francis Harry Compton Crick a fost un bio- si neuro-fizician britanic, unul din co-descoperitorii structurii ADN-ului. Se intampla asta in 1953. De-abia in 1962, Francis Crick a devenit laureat al Premiului Nobel si juriul si-a motivat alegerea prin faptul ca acesta era acordat ca recompensa pentru "descoperirile lor referitoare la structura moleculara a acizilor nucleici si la semnificatia sa in transferul informatiei in lumea vie". Intr-adevar, descoperirea "elicei vietii", a structurii ADN, a fost una din descoperirile capitale ale omenirii. Pornind de la aceasta descoperire, cercetarile de azi se invart tot mai aproape de secretele acestei molecule, in dorinta de a accede, prin decriptarea codului genetic, la marele secret al vietii in general si al vietii vesnice in particular.
Francis Crick este insa cunoscut pentru marele public mai mult pentru teoria sa pe care si-a intitulat-o a panspermiei. Incercand sa raspunda la intrebarea milenara ramasa fara raspuns "cine suntem, de unde venim, incotro ne indreptam" el a sustinut teoretic faptul ca viata a aparut pe Pamant dupa ce "seminte" de viata intergalactice, provenind de la o cometa sau de la un meteorit, au cazut si apoi s-au dezvoltat in zona primordiala a Pamantului, acum cateva miliarde de ani in urma. O teorie cu aer SF, care nu explica si cum au aparut in Univers acele "seminte", dar care, prin lipsa dovezilor (reprosul adus lui Crick) se alatura altor teorii, tot atat de lipsite de dovezi, precum teoria Big-Bang-ului, a spatiului cu 12 dimensiuni sau a "stringurilor".
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii