De mai bine de jumãtate de secol, dezbaterile savantilor pe marginea unuia dintre cele mai fierbinti subiecte ale umanitãtII, si anume aparitia vietii pe Pãmant, nu inceteazã, in ciuda teoriilor contradictorii. Mai intai, cum s-a nãscut viata pe planeta noastrã, apoi, in ce moment in timp?
Dezbaterile despre apariTia vieTii pe PAmant se reaprind de fiecare data cand noi dovezi, sau doar aparent dovezi, sprijina una dintre vechile teorii sau le infirma, nascand altele.
Turisti din galaxii indepartate
Unii cercetatori cred ca viata a aparut pe Pamant adusa din Univers. „Suntem alcatuiti din materie care a zburat miliarde de kilometri, venind din alte galaxii, tocmai pe Pamant”, sustine Daniel Angles-Alcazar, din cadrul centrului de astrofizica Northwestern, care conchide: „de fapt, cu totii nu suntem decat niste turisti spatiali”.
„Tinand cont de cat de multa materie din care ne-am format ar fi venit din alte galaxii, ne putem considera turisti spatiali sau imigranti extragalactici. Cel mai probabil mare parte din materia din Calea Lactee s-a aflat in alte galaxii inainte sa fie purtata de un vant puternic si sa traverseze spatiul intergalactic”, declara cercetatorul pentru publicatia britanica The Independent.
Daca dam la o parte doza de fantezie stiintifica a miscarilor galactice precum colbul dus de furtuna, explicatia savantului este ca „aceasta miscare a materiei intre galaxii este un fenomen recent identificat, care ar putea sa schimbe fundamental felul in care intelegem formarea galaxiei noastre”(!?!).
Iata de ce purtam in noi, de atunci si pana azi, „si avem in preajma noastra (inclusiv in sistemul nostru solar sau pe Terra) atomi veniti din alte galaxii, unele aflate la o distanta de un milion de ani lumina”. Un milion? De ce nu un miliard, s-ar putea intreba cineva, pasionat mai mult de stiinta si mai putin de literatura stiintifico-fantastica.
Conform studiului, aflam ca „50 la suta din materia din Calea Lactee este venita din alte galaxii. Explozia supernovelor a improscat cantitati imense de materie, care au fost apoi purtate de vanturile galactice”. Ramane intrebarea fara raspuns evident, deocamdata: daca materia a fost imprastiata de vanturi, cum de nu este prezenta viata si pe alte planete din apropierea noastra?
A avut dreptate Darwin?
In februarie 1871, Charles Darwin ii scria botanistului Joseph Hooker, spunandu-i ca viata ar fi putut evolua intr-o mica balta sau lac, daca acolo ar fi existat amoniac, saruri fosforice, lumina, caldura si electricitate.
Remember: in urma cu cateva decenii, un renumit experiment stiintific a demonstrat ca, chiar avand toate aceste elemente si ingrediente, viata nu apare!
Pana nu demult, cei mai multi cercetatori sustineau ca primele forme de viata au evoluat in oceane, dupa care au colonizat uscatul, in urma cu 2,9 miliarde de ani.
Pe 1 septembrie 2016, geologii australieni au anuntat descoperirea unor mici structuri de origine biologica, de data aceasta undeva in Groenlanda. Aceste forme de viata fosilizate, numite stromatolite, ar fi vechi de 3,48 de miliarde de ani, scria publicatia The Telegraph.
In studiul lor, publicat in revista Nature, echipa de oameni de stiinta australieni, condusa de Allen Nutman de la Universitatea din Wollongong (Australia) a remarcat ca aceste stromatolite, masurand 1-4 centimetri, ar fi cu 220 de milioane de ani mai vechi decat cele descoperite pana in prezent in Australia, care aveau o vechime de 3,45 miliarde de ani!
Facand o simpla operatie aritmetica, cercetatorii au ajuns la concluzia ca viata ar fi aparut rapid, la aproximativ 800 de milioane de ani dupa formarea Pamantului, acum 4,567 miliarde de ani!
Tot despre forme de viata stravechi vorbesc si cercetatorii australieni de la Universitatea New South Wales, mai exact despre cele descoperite in izvoarele termale din vestul Australiei, la Pilbara.
„Descoperirea noastra indica faptul ca viata era deja prezenta pe uscat cu mult mai devreme deca credeam pana acum”, a explicat autorul studiului.
Potrivit acestuia, este mult mai probabil ca viata sa fi aparut in izvoarele termale de apa dulce de pe uscat decat in ocean, adaptandu-se ulterior la viata terestra, dandu-i dreptate lui Darwin.
Pana acum, cea mai veche dovada a vietii microbiene pe uscat a venit din Africa de Sud si dateaza de 2,7-2,9 miliarde de ani. Prin comparatie, fosilele gasite pe fundul oceanului erau mai vechi. Insa noua descoperire a unor forme de viata mai vechi, rescrie vechea teorie. In plus, fosilele gasite acum in Pilbara contin un tip de mineral care nu avea cum sa se formeze decat in izvoare termale.
Studiile nu sunt batute in cuie
Un ultim exemplu: la doi ani dupa „descoperirea pe Terra a unor dovezi de activitate microbiana vechi de 3,7 miliarde de ani”, un grup de cercetatori a pus recent sub semnul intrebarii acele concluzii. Motivul?
Potrivit noului studiu, publicat tot in revista Nature, „structurile in cauza nu sunt de origine biologica, ci ar rezulta din procese geologice”. Pur si simplu.
Echipa condusa de Abigail Allwood, cunoscuta cercetatoare de la JPL (Jet Propulsion Laboratory) din cadrul NASA, a efectuat o contra-expertiza, iar verdictul este clar: „structurile descoperite de Allen Nutman „nu sunt stromatolite vechi de 3,7 miliarde ani”!
Practic, ele „nu au straturi interne”, una dintre caracteristicile stromatolitelor, recunosc cercetatorii care au analizat in 3D morfologia acestor structuri. Ele nu au nici compozitia chimica care sa faca posibila explicatia „ca microorganismele au „lucrat” la formarea lor”.
Oamenii de stiinta sunt de parere „ca fenomenele de deformare a rocilor au putut produce si structuri conice, care seamana cu cele ale stromatolitelor”.
Concluzia? „In opinia noastra, este rezonabil sa se interpreteze structurile descoperite in Groenlanda ca produs de deformare structurala si alterarea straturilor de roca de carbonat”, sunt de parere autorii studiului.
Pentru acestia, acest caz ar trebui sa serveasca drept „avertisment metodologic” si pentru munca de cautare a unor urme de viata si atunci cand vorbim de planeta Marte.
La randul sau, Mark van Zuilen, de la Institutul de Fizica Pamantului din Paris, considera ca activitatea celor doua echipe „va servi ca baza pentru interpretarea unor eventuale noi stromatolite” care vorbesc despre trecutul indepartat al Pamantului.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii