Datorita metabolismului lor de exceptie, camelidele sunt folosite din ce in ce mai mult in zonele aride. 200 de specialisti in studiul camelidelor s-au reunit in aceasta primavara la Djerba, Tunisia, pentru a-si impartasi observatiile legate de aceste animale antice. Dincolo de constitutia biologica permitandu-le adaptarea la medii dificile, camilele furnizeaza lapte, carne, lana, asigura transportul de materiale grele fiind folosite si in calatorii de agrement. In prezent exista 40 de milioane de exemplare in lume. Multa vreme considerate ca o „relicva” vie a trecutului, camilele au continuat sa existe.
Rezistenta lor se explica in primul rand prin capacitatea de a folosi cat mai bine rezervele de apa. O camila e capabila sa reziste 2 luni fara apa in sezonul rece si peste 10 zile in timpul verii. Deshidratarea nu afecteaza fluiditatea sangelui. Poate pierde 25-30% din greutate in timp ce majoritatea animalelor mor daca pierd din greutate peste 15%. Pentru a compensa deficitul de apa, o camila poate inghiti peste 100 de litri de apa in 10 minute! Membrele lungi indeparteaza corpul de caldura degajata de sol iar silueta longilina limiteaza impactul razelor soarelui. De asemenea, pernitele elastice de sub picioare le izoleaza de caldura sau de frig. In plin soare, activitatea tiroidiana scade reducand consumul de oxigen. In functie de temperatura de afara, cea interna poate varia intre 32-42sC fara ca animalul sa fie afectat. Si narile il ajuta: reduse la simple fante, acestea il protejeaza de furtunile de nisip.
Cocoasa (sau cocoasele) din grasime constituie o adevarata rezerva de energie. Gatul lung ii permite sa optimizeze sursele de hrana, pascand vegetatia de la sol si ramurile aflate la peste 3 metri inaltime. Gura sa, acoperita cu papile asemanatoare solzilor, ii permite sa mestece spini fara sa se raneasca. O alta caracteristica o reprezinta faptul ca animalul paste in timp ce merge, smulgand doar o parte a plantelor ceea ce permite refacerea acestora. O protectie asigurata si de pernitele moi ale copitelor (cele ale bovinelor zdrobesc plantele).
La toate acestea se adauga atuurile economice, in special productia de lapte. O camila poate produce 4-12 litri pe zi, in functie de alimentatia sa, ceea ce permite integrarea pastorilor in circuitul economic. Colectarea laptelui a luat amploare intr-o serie de tari precum Niger sau Mauritania, unde s-au infiintat laptarii de amploare. Proprietatile laptelui de camila fac in continuare obiectul studiilor specialistilor. Un lapte extrem de bogat in acizi grasi polinesaturati si in vitamina C.
Obiect de studiu il constituie si urina, folosita in medicina traditionala ca un panaceu cu virtuti antibacteriene, eficace in bolile de ficat sau diabet.
Un interes aparte il prezinta si firele de „lana” ale camilelor, in special ale celor mai mici. Cea mai apreciata e insa lana de lama, alpaga sau vifonia (traiesc in zonele andine din America de Sud) al caror fir de lana e foarte fin (12 micrometri in diametru), tesatura asigurand o excelenta izolare la frig. O sursa de venit vitala pentru crescatori.
DORIN MARAN
Comentarii