O colectie de papirusuri farâmitate, tinute in depozitul unui muzeu grecesc, sunt singurele ramasite ale ceea ce arheologii considera a fi cea mai veche carte din Europa. La mai bine de patru decenii de când "papirusul Derveni" – asa au denumit specialistii artefactele respective – a fost scos la iveala, din mormântul unui nobil grec care a trait acum circa 2400 de ani, textul inscris pe el a putut fi, in sfârsit, descifrat.
Faptul a fost posibil gratie unor tehnologii moderne de analiza digitala, intrucât manuscrisul arsese, in mare parte, pe rugul funerar al capeteniei ahee. Arhitecta Polyxeni Veleni, cea care s-a ocupat de restaurarea manuscrisului, precizeaza ca s-a apelat la procedee similare cu cele utilizate pentru descifrarea faimoasei "evanghelii a lui Iuda".
"Acest lucru ne va ajuta sa intelegem mai bine continutul manuscriselor, ce nu fusese relevat decât in mica masura, din cauza faptului ca o buna parte a pergamentelor erau deja transformate in cenusa atunci când le-am gasit. Este cea mai veche carte europeana, daca ne este ingaduit sa folosim acest termen pentru papirusuri", spune Veleni, directoarea Muzeului Arheologic din Thesalonic. Dupa cum au dezvaluit arheologii greci, manuscrisul, rulat pe doua suluri de lemn, dateaza din jurul anului 340 i.Ch., când regiunea era condusa de Filip al doilea, tatal lui Alexandru Macedon. Potrivit expertului in filosofie antica greaca, Apostolos Pierris, textul poate fi cu un secol mai vechi decât mormântul.
"Probabil a fost scris de cineva din cercul filosofului Anaxagoras, in a doua jumatate a secolului V i.Ch., si reprezinta un tratat filosofic asupra unui poem despre geneza zeilor, punând accentul pe cultul lui Orfeu, care introducea la greci ideea de zeu creator si a influentat in mare masura credintele monoteiste ulterioare", a mai precizat Pierris, care va studia manuscrisul la universitatea Brigham din Utah, impreuna cu specialistul britanic Dirk Obbink.
Comentarii