Uitarea reprezinta un proces inerent naturii umane si, in afara unor exceptii mai mult decat rarisime, ea este caracteristica tuturor pamantenilor, fiind de altfel considerata, de catre oamenii de stiinta, un aspect absolut necesar intretinerii creierului. Din pacate de multe ori memoria ne joaca feste si uitam nu doar maruntisuri cvasiinutile ci si chestiuni importante, esentiale. Medicamentele pentru „revigorarea” memoriei au, uneori, efecte adverse. Dar am putea avea o memorie perfecta fara sa apelam la ele? Raspunsul ciberneticienilor este afirmativ: un computer implantat in creier ii va ajuta pe oameni sa devina veritabile masinarii de stocat cunostinte…
La ora actuala, cercetarile privind dezvoltarea de implanturi neuronale care pot actiona independent, la fel ca si creierul uman, sunt foarte avansate. Specialistii de la Universitatea Florida vor sa creeze un implant neuronal care poate traduce semnalele venite de la creierul uman, functionand singur, pentru a spori eficienta acestuia. „In vasta schema a interfetelor creier-masina, aceasta reprezinta o profunda transformare. Ideea ne deschide o gama larga de posibilitati pentru a interactiona cu dispozitivele electronice. Nu este vorba doar despre a da instructiuni acestor dispozitive ci de ajutorul pe care ele ni-l pot da, in atingerea unui scop comun. Omul cunoaste acest scop, computerul il stie si el iar cei doi vor conlucra, pentru rezolvarea sarcinii”, spune Justin C. Sanchez, profesor de neurologie pediatrica si principalul autor al proiectului.
O lume de genii cibernetice
Aceste „computere din creier” sunt programate in asa fel incat complexele lor algoritmuri sa poata interpreta gandurile umane. Dar algoritmurile folosite in actualele interfete creier-masina sunt incapabile de a se adapta schimbarii: ele pot prelua ordinele date dar nu se pot adapta eficient, spre a rezolva problemele. „Algoritmurile existente sunt statice si precise si ele presupun ca o persoana gandeste la fel tot timpul. Dar noi invatam, pe tot parcursul vietii si ne confruntam cu tot felul de scenarii, prin urmare trebuie sa dezvoltam o paradigma care sa permita interactiunea creier-masina si dezvoltarea ei.”
Sanchez si colegii sai testeaza in prezent interfete creier-masina perfectionate pe cobaii de laborator. Creierele rozatoarelor au fost inzestrate cu electrozi miniaturali, care captureaza semnalele electrice ale gandurilor. Astfel, trei cobai au fost invatati sa mute un brat robotic catre o tinta, folosind doar forta gandului. Fiecare reusita era recompensata. Pe de alta parte, computerul era programat sa obtina puncte, pentru ajutorul dat cobaiului: cu cat acesta reusea sa miste mai bine bratul robotic catre tinta, cu atat computerul primea mai multe puncte, fapt care-l ajuta sa determine care dintre semnalele cerebrale duceau la o punctare superioara. In cele din urma, computerul stia cum sa dirijeze procesele cognitive din creierul animalului, pentru a le face mai eficiente si mai usoare.
Cercetatorii au accentuat gradul de dificultate al incercarilor, plasand tinte tot mai departe de cobai. Relatia simbiotica dintre computer si rozatoare le-a permis acestora sa indeplineasca sarcinile trasate cu tot mai mare precizie, in ciuda dificultatii sporite. Cand se va aplica aceasta tehnologie uimitoare la oameni? Deocamdata, savantii din Florida nu au suficiente fonduri pentru a trece la acest pas, si oricum, ei sustin ca atunci cand masura va fi posibila si aplicabila, ea va fi destinata doar scopurilor terapeutice. Un computer care sa preia partial sau in totalitate functiile creierului ar putea permite paraplegicilor sa-si poata controla membrele.
In plus, o asemenea descoperire ar putea permite, instantaneu, efectuarea de calcule matematice complicate in minte, sau accesarea informatiilor din biblioteci intregi – cartile respective fiind stocate in memoria „creierului artificial”. Practic, oamenii vor deveni atunci veritabile „enciclopedii vorbitoare”. Dar cum ar arata o lume fara repetenti?…
GABRIEL TUDOR
Comentarii