In lumina unui rar echinoctiu, sonda spatiala Cassini a putut observa un Saturn intr-o noua ipostaza pe care a imortalizat-o in mii de fotografii trimise pe Pamant. In aceasta vara, de-a lungul lunii august, sonda Cassini aflata pe orbita in jurul lui Saturn, din 2004, a fost martorul privilegiat al unui eveniment ce nu survine decat o data la 15 ani: un echinoctiu. Soarele s-a aflat in planul ecuatorial al planetei, cea de-a doua ca marime a Sistemului nostru Solar, oferind astfel sondei un punct de observatie exceptional. Lumina razanta, asemanatoare celei care culca umbrele la sfarsitul unei zile frumoase pe Terra, s-a asternut pe faimoasele inele ale uriasei planete. Aceasta a facilitat realizarea de noi masuratori pe care astronomii le vor analiza pentru a intelege unele detalii necunoscute ale acestei lumi.
Ambitioasa misiune Cassini condusa de NASA, la care participa numeroase laboratoare europene, a permis obtinerea in ultimii 5 ani, a mai multor informatii surprinzatoare. Mai ales legate de inele, ce configureaza una dintre regiunile cele mai complexe ale Sistemului Solar. Un disc subtire dar extins care inconjoara planeta, hartuit de forte antagoniste. Impreuna cu micii sateliti din apropiere, formeaza un veritabil „ecosistem” care evolueaza intr-un complex de interactiuni. Datorita acestor miscari permanente, aspectul inelelor care se intind pe 300.000 km lungime, avand insa o grosime de doar 10-20 metri, variaza necontenit. La scara zecilor de milioane de ani – un timp scurt in raport cu cele 45 miliarde de ani ale Sistemului Solar – inelele ar putea sa-si schimbe total forma.
Dupa aproape 30 de ani de la misiunea Voyager, lansata in 1977, misiunea Cassini, care va lua sfarsit in 2017, a busculat toate premisele scenariilor elaborate pentru a explica provenienta inelelor. S-a constatat ca inelele sunt formate dintr-o multitudine de fragmente de materie inghetata cu o marime care variaza de la 1 centimetru la 10 metri si din sfere de zapada foarte putin poluate de carbonati si atomi de fier. Nu s-au gasit urme de silicati, care se afla din abundenta in Sistemul Solar. Ceea ce pune probleme in acreditarea tezei legate de existenta acestei materii provenite din coliziunea unui meteorit si Saturn. Meteoritul, fiind bogat in silicati, ar fi trebuit sa lase urme la locul impactului si in imprejurimi.
Sute de mii de imagini trimise de Cassini au revelat alte structuri complexe in inima acestei centuri care parea, de pe Terra, un amalgam de vinisoare, urzeala de corzi, brazde… A fost localizata si o escadrila de mici sateliti cu diametrul de 1 metru si aproximativ 100 kg aflati in vecinatatea inelelor. Sateliti botezati cu nume mitologice: Pan, Atlas, Prometeu, Pandora etc. In fotografii apar imagini asemanatoare unor farfurii zburatoare.
Pan si Atlas au creat o surpriza in 2007 cand au fost asemanati cu adevarate farfurii zburatoare. Micii sateliti de 30 km in diametru, poarta pe mijloc o centura lunga de cativa kilometri, asemanator Pamantului la Ecuator, unde se observa un lant de munti cu o altitudine de 1000 km. „Centura” e neteda, semn ca e vorba de o formatiune recenta, constituita din prafuri fosilizate, in timp ce cele doua emisfere prezinta cratere intacte facute de meteoriti, care atesta varsta lor inaintata. Acesti mini-sateliti ar putea proveni din inelele planetei. Inelele sunt deformate, prezentand in apropierea satelitilor cocoloase si spirale luminate.
Totul pare sa indice faptul ca prezenta satelitilor perturba prezenta inelelor. S-a observat ca in cadrul schimburilor tumultuoase dintre acestia, ecuatorul satelitilor se ingroasa cu particule provenind de la inele. Cu timpul, satelitii au tendinta sa se indeparteze de planeta in timp ce inelele aluneca spre interior apropiindu-se de Saturn. Se vor zdrobi la un moment dat de planeta? Sau, dimpotriva, vor cadea si vor disparea? E posibil ca o parte dintre inele sa se zdrobeasca de planeta, un fenomen care a avut probabil loc. E dificil insa sa se prezica viitorul sistemului, orice eventualitati fiind posibile. In urma cu 100 milioane de ani, in cerul dinozaurilor, Saturn arata altfel decat acum. Si altfel va arata peste 100 milioane de ani.
DORIN MARAN
Comentarii