ESA contra NASA

Spre inima de gheata a cometei
       
     Un satelit artificial în jurul lui Marte; scufundari în marile de hidrocarburi de pe Titan, celebra luna a lui Saturn, „banuita” ca ar putea adaposti viata; o sonda care va efectua un adevarat „salt mortal” direct în nucleul unei comete – toate acestea nu sunt nici pagini dintr-o viitoare epopee stiintifico-fantastica nici, oricât am fi tentati sa credem acest lucru, viitoare proiecte ale NASA. Nu, ele sunt doar câteva dintre viitoarele misiuni ale ESA – Agentia Spatiala Europeana.
Spre inima de gheata a cometei
       
     Un satelit artificial în jurul lui Marte; scufundari în marile de hidrocarburi de pe Titan, celebra luna a lui Saturn, „banuita” ca ar putea adaposti viata; o sonda care va efectua un adevarat „salt mortal” direct în nucleul unei comete – toate acestea nu sunt nici pagini dintr-o viitoare epopee stiintifico-fantastica nici, oricât am fi tentati sa credem acest lucru, viitoare proiecte ale NASA. Nu, ele sunt doar câteva dintre viitoarele misiuni ale ESA – Agentia Spatiala Europeana. Prin ele, batrânul continent spera sa câstige puncte importante în cursa pentru…
     
     Suprematia cosmica
       
     Europa viitorului mileniu pare a se prefigura nu doar ca o „simpla” federatie politico-economica, ci si ca o superputere stiintifica si mai ales spatiala. Dupa ce prima Ariane s-a desprins de Pamânt în 1979, au urmat alte 117 lansari ale diferitelor sale variante. Opt dintre ele au fost ratate, dar lectia lor a servit si asa s-a ajuns ca în 1998, de exemplu, 60 la suta din satelitii geostationari (adica 13 sateliti din 21), satelitii care se rotesc la 36000 km înaltime cu aceeasi viteza ca viteza de rotatie a Pamântului, sa fi fost plasati pe orbita cu ajutorul versiunii Ariane 4. Pentru a putea purta la asemenea înaltimi o încarcatura de 6,8 tone, cel de-al cincilea membru al familiei Ariane, va avea dimensiuni pe masura: înalta cât un bloc cu 18 etaje si cântarind la decolare 730 de tone! Ea va primi „botezul spatiului” chiar la sfârsitul acestui an si va fi imediat utilizata pentru a ajunge la Statia Spatiala Internationala direct, fara a mai fi nevoie sa se recurga la serviciile Rusiei sau SUA – se arata în revista „Focus” (iunie 1999). Dar prima sa mare misiune va fi cea din anul 2003, când va trebui sa lanseze o sonda direct în nucleul unei comete.
     
     Un adevarat…Salt mortal în spatiu De ce?
       
     Pentru ca sonda Rosetta, care se va afla la bordul celei de a treia trepte a rachetei, va trebui sa „aterizeze” pe un bloc de gheata de numai 700-800 m, adica, asa cum spune unul dintre proiectantii ESA, Gerhard Rosenbauer, ca si cum ar trebui sa lansezi un proiectil din Europa pentru a atinge usor un fluture care zboara deasupra New York-ului! Simpla dorinta de performanta tehnologica? Nu, de vreme ce speranta este de a reusi sa se „citeasca” în nucleul cometei Wirtanen, tinta calatoriei de 18 luni din 2003, daca într-adevar cometele sunt asa-zisele vehicule care au adus viata pe Pamânt. Ajunsa lânga cometa, Rosetta va trebui sa suporte o adevarata ploaie torentiala a miilor de particule de gheata care parasesc cometa sub efectul caldurii solare. Printr-o manevra care se impune sa fie absolut perfecta (forta de gravitatie extrem de redusa face ca cea mai mica greseala sa o rastoarne!), va trebui sa „puna” direct în inima nucleului un mic modul care a însotit-o tot timpul si care va mentine o legatura radio permanenta cu Terra, folosind drept „pod” statia mama ramasa pe orbita. Sfârsitul va fi dramatic – ajunsa împreuna cu cometa în vecinatatea Soarelui, la 9 iulie 2013, Rosetta nu va putea supravietui…
     
     Între Saturn si Mercur
       
     Lista proiectelor pentru Ariane este însa si mai ambitioasa. Iata câteva:2000: Misiunea XMM, pentru studierea razelor X din Cosmos;2000: Misiunea Cluster va lansa patru sateliti pentru studierea interactiei dintre vântul solar si câmpul magnetic terestru;2001: Integral – misiune de studiu al exploziilor gamma2003: Anul Rosettei va cunoaste si „Expresul Marte”, o sonda destinata sa devina punte radio pentru sonda Beagle 2 si pentru viitorii sateliti;2004: Cassini, sonda plecata de pe Terra la 6 octombrie 1997, va ajunge la Saturn si va lansa spre Titan modulul Huygens;2007: Planck si First sunt doua misiuni cosmologice care vor trebui sa studieze, prima, celebra radiatie de fond care a ramas ca o relicva a Big Bang-ului si cealalta – studierea cerului în infrarosu;Data nefixata: Sonda care sa studieze (fierbintea) planeta Mercur.
     
     Destinatie finala – Luna…
       
     …Dar nu oricum, ci prin intermediul unei baze permanente pentru viitorii cosmonauti. De la baza Ela-3 din Kourou, Guyana Franceza, ar urma sa plece misiunea destinata construirii acestei prime baze lunare. Când? Se asteapta înca o decizie oficiala. Care, se spera, se va lua vara aceasta, când aniversam primul pas facut de om pe Luna acum 30 de ani! si, poate, vom avea sansa sa aflam macar acum daca într-adevar Niel Armstrong a spus, acolo sus, „cine a fost aici înaintea noastra?”