• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 10 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 10 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Exploratori ai Lumii Noi pusi in umbra de frati mai norocosi

Exploratori ai Lumii Noi pusi in umbra de frati mai norocosi

14 aprilie 2016
in Stiinta
A A

Cum trebuie sa se fi simtit un explorator care punea piciorul pentru prima oara in proaspat descoperita Lume Noua, devenita ulterior America? Unii dintre ei s-au bucurat de faima si au ramas in istorie, altii au fost aruncati in anonimat de fratii lor mai norocosi.

Sir Humphrey Gilbert

 Visul acestui om era sa-i irite pe spanioli. Asa ca in 1577, la aproape 100 de ani de la descoperirea Lumii Noi, el prezinta reginei Elisabeta I a Angliei un document detaliat intitulat „Cum il poate irita Regina Angliei pe Regele Spaniei”. Ideea era suficient de parsiva pentru a atrage atentia suveranei. Gilbert urma sa plece in Lumea Noua sub pretextul ca vrea sa infiinteze cateva colonii britanice (era vremea in care se impartea cascavalul la cei mai iuti de mana), dar in realitate dorea sa atace flota spaniola care domina la acea vreme lumea. Planul a fost aprobat si in 1578 lui Humphrey Gilbert i s-a dat o patalama la mana prin care era insarcinat sa exploreze si sa colonizeze America de Nord.

 Aventura lui s-a incheiat insa peste 5 ani cand vasul care il aducea in Anglia s-a scufundat in Atlantic. Apucase sa declare coasta Newfoundland teritoriu englez si atat a ramas din visul lui. In schimb, intamplarea a facut ca fratele lui vitreg, Sir Walter Raleigh, sa intre in istorie. Mai intai pentru ca el este cel care se presupune ca a adus cartoful si tutunul in Anglia si apoi ca, fiind un apropiat al Reginei, a pus in practica scrisoarea primita de Gilbert. A infiintat colonia Roanoke care, chiar daca n-a rezistat mult, a fost fundamentul pentru noi colonii, cum ar fi Jamestown in 1607. Asa ca, daca Humphrey nu s-ar fi inecat, capitala statului North Carolina s-ar fi numit azi Gilbert, nu Raleigh.

Bartholomew Columb

 Nefericirea lui nu a fost ca era fratele celebrului Cristofor Columb, cel creditat cu „descoperirea Americii”, ci ca destinul i s-a opus si n-a apucat sa faca ceva notabil atunci cand a avut ocazia. De inceput, a inceput bine. Bartholomew s-a dus in Anglia intr-o audienta la regele Henric al VII-lea, pentru a capata sprijin material in vederea unei proiectate expeditii a fratelui sau, Cristofor. Regele s-a aratat interesat, numai ca in drumul spre Spania, el a fost capturat de pirati.

 In timpul captivitatii sale, fratele sau Cristofor Columb a reusit sa capete sprijinul monarhiei spaniole si a plecat in faimoasa sa calatorie spre Lumea Noua. Bartholomew, in ciuda faptului ca a ajuns acolo dupa Columb, a incercat sa-si faca un nume in noile teritorii. A fost facut guvernator al regiunii Espanola, fondand orasul Santo Domingo, a anihilat rebeliunile si rascoalele locale si a continuat sa-i ofere ajutor lui Cristofor pentru urmatoarele calatorii. Dar nimic din toate acestea nu a putut sa-i rastoarne realizarile si mostenirea istorica a fratelui sau care a ramas in cartile de istorie.

Francisco Martin Pinzon

 Francisco era pilot pe Pinta, unul dintre cele trei vase pe care Cristofor Columb le-a luat in calatoria spre Lumea Noua. Rolul lui era sa asigure navei cantitatile de hrana si bautura si sa conduca operatiunile pe mare. Culmea este ca atunci cand scrie despre Pinta in jurnalul sau, Cristofor Columb il mentioneaza doar pe capitan, care era fratele lui Francisco, Martin Alonso Pinzon. Si astfel, Martin are o statuie in orasul sau natal, Palos de la Frontera, iar Francisco, nu. Nu e singurul lui ghinion.

 Francisco a fost depasit si de un alt frate al sau, Vicente Yanez. Vicente a navigat pana in Brazilia, unde a explorat coasta de nord-est prin 1500, descoperind izvorul raului Amazon. Francisco a fost cu Vicente in aceasta expeditie, dar iarasi a ratat recunoasterea, fiind pus intre acolade. Asa se face ca in Palos de la Frontera sunt doua statui, cea a lui Martin si Vicente, dar a lui Francisco, nu.

Gonzalo Pizarro

 In 1544, Gonzalo Pizarro a fost numit guvernator si capitan-general al Peru, pe care l-a condus timp de patru ani, controland intreaga coasta de vest a Americii de Sud. S-a luptat cu trupele spaniole in 1546 si 1548 pentru a-si asigura locul de conducator. Ei bine, in ciuda acestor eforturi, fratele lui, Francisco este cel cunoscut drept cuceritor al Imperiului Inca. El obtinuse de la imparatul Carlos al V-lea al Spaniei dreptul de a lua in stapanire tinutul incas. A fost numit guvernator general al Noii Castilii in 1529, telul sau fiind cucerirea Imperiului Incas. Astfel, desi Gonzalo avea controlul asupra Limei, Francisco a fost cel care a fondat orasul in 1535.

 Francisco Pizarro, nu doar ca l-a surclasat pe Gonzalo, dar si pe alti frati ai sai, care il insotisera in America de Sud. Unul dintre acestia a fost Hernando Pizarro. Numit mana dreapta a lui Francisco in timpul cuceririi Perului. Numai ca, desi a detinut un rol important, el a ramas mereu in umbra fratelui mai mare, chiar si atunci cand a fost insarcinat cu apararea orasului Cuzco, in timpul asediului dintre 1536-37. Istoria l-a ignorat probabil si pentru ca Hernando s-a dovedit mai priceput la jocurile de la Curte.

 Prin diverse manevre el a reusit sa convinga birocratia imperiala ca el si fratii lui sunt cea mai buna alegere pentru cucerirea noilor teritorii, obtinand licente si scutiri de taxe in folosul propriu. Si cu toate ca Hernando are un rol important in istoria peruviana si sud-americana, tot Francisco este cel care are statuie la Lima. Francisco alaturi de Hernan Cortes, sunt considerati de istorie cei mai faimosi conquistadori spanioli, in vreme ce Hernando ramane baiatul cu relatii la curtea imperiala.

Thorvald Eriksson

 Cu aproape 500 de ani inainte de sosirea lui Cristofor Columb in Lumea Noua, vikingii sunt cei care au pus piciorul in America de Nord. In 1006, Thorvald Eriksson a ajuns acolo, traversand Atlanticul cu o ambarcatiune care adapostea 30 de oameni. El este cel care a denumit tinutul descoperit, Vinland, Tara Vinului, si asta din pricina faptului ca locurile erau pline de struguri si vii. Thorvald a petrecut iarna la Cape Cod dupa care, la venirea verii, a pornit in alte explorari.

 Din nefericire pentru mostenirea lui Thorvald, el a urmat traseul calatoriei pe care o facuse fratele sau, Leif Eriksson, cu trei ani inainte. De aceea multi sustin si azi ca Leif este primul european care a pus piciorul in America de Nord. Asa ca pentru a intra in cartile de istorie, lui Thorvald i-au lipsit trei ani pentru a se bucura de faima de care se bucura fratele lui.

 Ziua Leif Eriksson se celebreaza in fiecare an pe 9 octombrie, statui ale lui Leif impodobesc tot felul de locuri cum ar fi Capitoliul statului Minnesota (SUA), exista si o emisiune filatelica cu chipul sau. Faima lui Thorvald ramane de trista amintire: el se bucura de titlul primului european ucis in America de Nord, opera fiind a unui localnic american care l-a strapuns cu o sageata.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

„Filiera Sobolanilor” pentru criminalii de razboi

Urmatorul Articol

Tema: „TREC ANII”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Marea Piramida de la Gizeh a fost construita cu scripeti?

9 februarie 2026

Vreme de milenii, aceasta piramida a fascinat si a framântat mintile cercetatorilor....

Spectacolul cunoasterii

Dovezi de gândire matematica pe vase ceramice stravechi

2 februarie 2026

Cu mult înainte de aparitia numerelor scrise, a tabelelor matematice sau a...

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Urmatorul Articol

Tema: „TREC ANII”

Horoscopul saptamanii: 25 aprilie – 1 mai 2016

Carne de vitel cu legume

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

5 februarie 1869 – A fost descoperita cea mai mare pepita

9 februarie 2026

Pe 5 februarie 1869, în plina „Goana dupa Aur” din Victoria (Australia),...

Citeste mai departe
Blitz

Actori de comedie care au stralucit în filme de razboi

9 februarie 2026

Hollywood-ul tinde sa eticheteze actorii comici într-un singur rol: cel de tipi...

Citeste mai departe
Blitz

Tablouri „animate”

9 februarie 2026

Cel mai vechi muzeu din România, Muzeul National Brukenthal de la Sibiu,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Igiena gurii înseamna sanatate!

9 februarie 2026

Oamenii de stiinta afirma despre microbiomul oral – care gazduieste sute de...

Citeste mai departe
Femina Club

Noul coc

9 februarie 2026

Aspectul coafurii nu ne este indiferent, stiut fiind ca aceasta ne ajuta...

Citeste mai departe
Femina Club

Tocanita de praz cu aripioare

9 februarie 2026

800 g aripioare de pui, 400 g rosii în suc propriu, 3...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.