Cercetatorii au constatat ca, de-a lungul istoriei, omul a beneficiat de existenta a doua creiere. In ultimii ani se vorbeste despre faptul ca deja omul a capatat un nou creier, devenind azi homo smartphonicus.
Cercetatorul francez Pierre-Marc de Biasia a lansat in cartea sa Cel de-al treilea creier, mica fenomenologie a smartphone-ului, expresia „homo smartphonicus”, care ar fi valabila pentru actuala dezvoltare a omului contemporan. Asta pentru ca nevinovata inventie initiala a devenit un element existential al omului cu un loc special in existenta cotidiana, ducand la aparitia a ceea ce el denumeste „al treilea creier”. Dar care sunt celelalte doua?
Despre creierul uman se vorbeste de milenii, este cea mai performanta unitate inteligenta de care dispunem, de o complexitate care rivalizeaza cu cea a Universului. Creierul uman este unitatea centrala care controleaza toate fenomenele petrecute in organism, cu miliarde de senzori si sute de mii de activitati, de la metabolism la memorie si vise.
Creierul digestiv
Al doilea creier este numit de specialisti creierul digestiv, sediul dorintei corporale, cum il numeste un reputat cercetator in domeniu, Michael Gershon – profesor de anatomie si biologie celulara la Universitatea Columbia, SUA. „Tractul gastrointestinal are un sistem nervos autonom; este singura parte a corpului care poate functiona pe cont propriu. 90-95% dintre fibrele nervului vag transmit semnale de la sistemul digestiv la creier, si nu invers, punand sub semnul intrebarii afirmatia creierul controleaza toate celelalte organe ale corpului, cum se credea pana acum”.
Asadar, avem unitatea centrala, creierul digestiv si al treilea devine azi, dupa unii specialisti, telefonul inteligent, smartphone-ul.
Telefonul inteligent nu mai este revolutionarul instrument care mediaza realitatea, el devine azi „punctul nostru de vedere, punctul focal care construieste viziunea noastra asupra realitatii” observa Pierre-Marc de Biasia. Smartphone-ul „a devenit indispensabil ca aerul pe care il respiram”, e de parere expertul. Este tot timpul in functiune, nu ne separam niciodata, si asa ajungem la „dependenta, amnezie, hiperconectare si confuzie mentala”.
„Supunere oarba”
Analiza specialistului francez merge mai departe: „smartphone-ul ne-a invatat sa uitam ce am invatat, iar tehnologia 5G ne va transforma in „asistati“, manipulati si supusi ai unui imperiu de supraveghere”. Al treilea creier este in primul rand o reflectie asupra unui „comportament riscant”: orbirea si supunerea oarba si totala in fata acestui obiect fetis”.
Azi suntem notificati, alertati cu sunete alese de noi atunci cand ne trezim, cand primim mailuri noi, de la colegi, prieteni, copii. Noi am ales acest fel de comunicare, noi vrem ca tehnologia sa ne ajute, sa ne faca ordine in vietile noastre tot mai aglomerate, vrem sa fim siguri ca nu pierdem nimic important, ca nu pierdem nici o stire.
Asta ne dorim noi, dar creierul nostru ce spune?
Ei bine, toata aceasta comunicare, alerte, notificari, constante si zilnice, minut de minut, „streseaza hormonii, incurajeaza o riposta biologica de genul „lupta sau fugi”. Inima bate mai tare, respiram greu, transpiram, ni se contracta muschii. Acesta este raspunsul la pericol, nu la un simplu SMS sau mesaj din partea unui coleg”. De ce?
Pentru ca nu suntem „croiti” sa traim asa. Toate aplicatiile instalate pe smartphone „profita de nevoile noastre imediate”, pentru siguranta si interactiune sociala, dar cercetatorii au inceput sa analizeze efectele negative asupra creierului nostru.
Statisticile mai noi constata ca „86% dintre americani spun ca isi verifica constant e-mail-ul si conturile de socializare si ca aceasta activitate este stresanta”. Unul dintre cercetatori, endocrinologul Robert Lustig spune chiar „ca notificarile telefoanelor «antreneaza»” creierul sa fie intr-o stare constanta de stres si teama. Astfel, cortexul prefrontal, cel care se ocupa in general cu functia cognitiva, incepe sa o ia razna, se «inchide»”, dupa cum aflam din Business Insider, preluat de Gandul.ro.
Majoritatea cercetatorilor cunosc de ani buni ceea ce oamenii refuza sa recunoasca: „nu putem executa mai multe activitati in acelasi timp”. Un lucru valabil pentru 97,5% din populatia globului. Ceilalti 2,5% au capacitati extraordinare, deoarece pot face mai multe lucruri deodata. Mai exact, „doar 1 din 50 de oameni poate executa mai multe comenzi in acelasi timp, iar restul suntem „muritori”, ne concentram doar asupra unui element in parte. Asta inseamna ca de fiecare data cand facem o pauza, pentru a raspunde la o notificare sau alerta a smartphone-ului, suntem intrerupti si platim pretul: ceva supranumit costul comutarii”.
Dupa cum estimeaza psihologul David Meyer, care a studiat acest efect, „comutarea acestor sarcini zilnice consuma 40% din timpul productiv al creierului uman”.
„De fiecare data cand schimbam „macazul”, ne incarcam cu o doza de hormoni ai stresului – cortizol”, spune Robert Lustig. „Schimbare care determina ca insusi cortexul prefrontal sa „adoarma” si vine in ajutor dopamina, care genereaza dependenta”. Cu alte cuvinte, stresul provocat de dorinta de multitasking ne imbolnaveste si ne face sa ne dorim si mai multe pauze, sa profitam de dopamina, care incurajeaza cercul vicios.
Lenevirea creierului
Creierul nostru, spun specialistii, poate procesa doar 60 biti de informatii pe secunda. Cu cat il incarcam mai mult, cu atat va trebui sa vedem cum sa plasam sarcinile in grija altcuiva. Este de inteles ca vrem ca telefoanele si asistentii digitali sa preia o parte din povara. Dar, in acest fel, creierul devine mai lenes. Cercetatorii au descoperit ca oamenii mai analitici sunt mai putin activi pe smartphone. Acestia cauta mai mult pe cont propriu, deoarece sunt mai inteligenti. Legatura dintre gandirea analitica mai slaba si navigarea excesiva pe smartphone nu poate fi negata.
Si obiceiul de a invata anumite lucruri citind de pe ecranul telefonului reprezinta o greseala. Cercetatorii au aratat ca oamenii care asimileaza informatia complexa dintr-o carte, in loc sa o digere de pe ecran, inteleg mai bine, sunt implicati in gandirea conceptuala. O alta descoperire recenta vorbeste despre „o conexiune neobisnuita si ingrijoratoare: cu cat tastam si ne implicam mai mult in retelele sociale, cu atat sunt mai „zgomotoase” semnalele creierului”.
Si atunci, utilizarea telefonului in public ar trebui sa devina tabu?
Cercetatorii nu merg atat de departe, nu de alta, dar ar starni mania utilizatorilor de pe intreaga planeta. Asa ca, rabinic, putem spune ca aceste aplicatii nu sunt neaparat diabolice. Ele devin o problema doar atunci cand le lasam sa ne domine viata.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii