Un vulcan submarin aflat la o adancime de 517 metri in largul arhipelagului Marianelor din Pacific arunca lava fara incetare. In aprilie a.c. o misiune oceanografica internationala a asistat in direct la eruptia sa cu ajutorul robotului submarin Jason. Fenomenul a fost observat insa in 2004 si 2006. Este singurul vulcan submarin care a putut fi studiat in direct in mai multe etape. In cursul ultimilor 3 ani, emisiile de cenusa, roci si sulf au ridicat un con de 40 de metri inaltime, cu o baza de 300 de metri diametru. S-a constatat faptul ca in jurul gurilor hidrotermale prospera diverse specii de animale, un fenomen cunoscut de multa vreme.
Vulcanul, care emite gaze sulfuroase si dioxid de carbon, creeaza un mediu foarte acid, toxic pentru cea mai mare parte dintre specii. Dar crevetii, crabii si scoicile s-au adaptat bine la acest mediu, alimentandu-se cu bacteriile ce acopera rocile. Cu cat activitatea vulcanica e mai intensa, cu atat bacteriile abunda si cu atat viata animala e mai densa si mai variata. Cercetatorii s-au concentrat mai ales asupra unei noi specii de crevete care pe masura ce creste, se doteaza cu clesti, trecand de la statutul de prada, la cel de pradator. Un vulcan ce constituie un laborator natural fara echivalent.
Cand plantele au invadat continentele
Spori asemanatori celor produsi de plantele vasculare au fost descoperiti in straturi sedimentare din Arabia Saudita, datand de 450 milioane de ani. Aceasta descoperire facuta de o echipa de cercetatori belgieni, francezi, englezi si americani in colaborare cu o companie de petrol saudita, e o premiera mondiala. Pana acum se stia ca etapa cheie a dezvoltarii plantelor – momentul in care acestea au invadat continentele – e mai veche cu 20-30 de milioane de ani.
Extensia plantelor pe continente e marcata de speciile vasculare, cele prevazute cu o tija si cu o circulatie a sevei, capabile sa se dezvolte in afara apei. In timpul acestui proces de adaptare a plantelor la mediul uscat in urma cu 450 de milioane de ani, pozitia continentelor nu era identica cu cea actuala. Marea majoritate a pamanturilor aflate sub apa apartineau unui enorm continent denumit Gondwana, care reunea Africa, America de Sud, Australia, India, Antarctica, Peninsula Arabica, Ceylon, Madagascar si Noua Zeelanda. Acest supercontinent s-a fracturat de-abia in urma a 170 milioane de ani. Noua descoperire presupune faptul ca Gondwana, din care care facea parte si Arabia Saudita, a fost teatrul aparitiei primelor plante continentale.
Pictograme indescifrabile
Civilizatia indus care prospera in urma cu peste 4000 de ani in zona frontierei dintre Pakistan si India, a fost una dintre cele mai infloritoare ale Antichitatii. O dovedesc vestigiile cetatilor importante, numeroasele obiecte din ceramica si arama, tabletele si sigiliile pe care sunt gravate misterioasele pictograme. Dupa descoperirea sigiliului din situl Harappa in 1875, au fost scoase la lumina aproximativ 4000 de obiecte ce poarta aceste simboluri. Studiile si dezbaterile pe tema pictogramelor n-au incetat.
Un recent studiu apartinand specialistilor de la Universitatea din Washington, releva faptul ca pictogramele reprezinta o adevarata limba. Informaticienii si lingvistii au comparat structura statistica a textelor induse cu cea a altor limbi moarte din regiune (tamul, sanscrita vedica) si au ajuns la concluzia ca semnele induse constituie o scriere, deocamdata, indescifrabila.
DORIN MARAN
Comentarii