Pentru multã lume persista intrebarea: cum poate un om complet paralizat, care nu poate misca decat ochii si un singur deget, sa fie cea mai luminata minte a astrofizicii teoretice? Stephen Hawking a dovedit ca se poate.
In 1988, atunci cand a aparut cartea O scurta istorie a timpului, putina lume stia de Stephen Hawking. Imediat dupa aparitia unei recenzii in revista Time si a biografiei lui iesite din comun, mai ales din pricina bolii neurodegenerative cumplite, scleroza laterala amiotrofica (SLA sau sau boala Lou Gehrig), care l-a imobilizat complet, fizicianul teoretician a devenit un star mondial si nu doar in lumea stiintifica.
Cartea respectiva, dar si urmatoarele au fost scrise in conditii inimaginabile: cu ajutorul unui colaborator care a inregistrat cuvant dupa cuvant, fraza dupa fraza, doar urmarind miscarea ochilor si a degetului care alegea cuvantul dorit dintr-o lista de cuvinte care defila pe un monitor.
In revista „Magazin” a aparut prima relatare din Romania despre „fenomenul” Hawking si o prima traducere a catorva pagini din O scurta Istorie. De-a lungul anilor, afirmatiile si previziunile lui despre Univers, extraterestri si gaurile negre au fost mentionate in mai multe randuri in paginile revistei noastre.
In compania lui Einstein si Galilei
Dupa moartea lui Hawking, care a survenit pe 14 martie 2018, agentiile de stiri continua sa ne ofere informatii care mai de care mai interesante, legate de ultimul sau studiu, dar si de biografia lui. Astfel, intr-un efort pentru construirea unei legende de care este nevoie, s-a constatat ca data de nastere a lui Stephen Hawking, 8 ianuarie (1942), coincide cu ziua mortii (in 1642) marelui fizician, matematician si filozof Galileo Galilei.
Iar ziua mortii lui Hawking, 14 martie, este exact ziua de nastere (in 1879) a lui Albert Einstein.
Asadar, dupa cum observa si Geoffrey Compère, cercetator in fizica teoretica de la Universitatea Libera din Bruxelles, exact trei sute de ani separa moartea lui Galilei de nasterea lui Hawking, in Marea Britanie.
Hawking a marcat lumea stiintifica si cu al sau paradox al informatiei care opune legile mecanicii cuantice, relativitatii generale. „Cu aceasta teorie el a contrazis o teorie a mecanicii microscopice care spune ca informatia nu se pierde niciodata”, explica Geoffrey Compère. Si, preluand o metafora a lui Hawking, cercetatorul spune ca e ca si cum „am arunca Enciclopedia Universala intr-o gaura neagra. Gaura se evapora incetul cu incetul si sfarseste prin a disparea cu toate informatiile continute in Enciclopedie”. Inainte de Hawking, se credea ca gaurile negre sunt imuabile, cand, de fapt, „ele se evapora”. Cum se evapora si daca se evapora ramane o enigma a Universului, pe care, totusi, niciun pamantean nu are cum sa o dezlege. Cu exceptia Marelui Arhitect.
5 carti de capatai
Dupa o lista alcatuita de publicatia Huffington Post, sunt cinci carti scrise de celebrul astrofizician care v-ar putea ocupa weekendurile. Acestea sunt:
1) Exista un Mare Arhitect in Univers?
Hawking abordeaza chestiunea stiintifica suprema, aceea care divide dintotdeauna filozofii, cercetatorii in stiinte si teologii: originea cosmosului si a vietii.
2) De la Big Bang la gaurile negre: o scurta istorie a timpului
Hawking continua sa sa expuna chestiunile legate de Univers. In capitolul 9, Sageata Timpului, el aprecia ca timpul se scurge intr-o singura directie si nu revine in sensul opus. De aceea nu ne putem aminti viitorul, de aceea isi amendeaza teoria conform careia dupa Marea Explozie ar urma Marea Implozie (Big Crunch), pentru ca Universul, de fapt, nu are un sfarsit.
„Nu ma asteptam ca O scurta istorie a timpului sa aiba atata succes”, avea sa marturiseasca Hawking dupa mai multi ani. Intr-adevar, cartea s-a vandut in peste 10 milioane de exemplare. Succesul se explica prin stilul sau simplu si direct, aplicat unor chestiuni extrem de complexe (nasterea Universului, natura timpului si spatiului).
Citind cartea in 1988, la Biblioteca Americana din Bucuresti, m-a atras sublinierea din introducere, in care Hawking scria ca in carte nu este folosita, cu o singura exceptie, nicio formula matematica. Si spera ca aceasta sa nu-i reduca la jumatate numarul cititorilor. Intr-adevar, o singura formula, si aceea era e = mc2. Oare s-ar fi putut vinde cartea in 20 milioane de exemplare daca renunta la ea?
3) Universul intr-o coaja de nuca
Aici, Hawking aduce in discutie teoriile din domeniul fizicii si cosmologiei, de la originile cosmosului la relativitate, de la mecanica cuantica la ipoteza formei spatiului. Incearca sa raspunda la intrebari complicate precum originea vietii, prezenta ei in lumi pe care nu le cunoastem.
4) Scurta istorie a vietii mele
O biografie care a socat un mare numar de fani, si asta deoarece, pentru prima oara, astrofizicianul britanic a decis sa vorbeasca despre viata si cariera lui ca intelectual, dar mai presus de toate, ca om. „Pentru colegii mei, nu sunt decat un fizician si atata tot, dar pentru majoritatea oamenilor, am devenit cel mai celebru cercetator din lume, in mare parte deoarece corespund stereotipului de om handicapat de geniu”, spune Hawking. In aceasta carte, el isi aminteste de copilaria lui la Oxford, unde se refugiase mama lui din cauza bombardamentelor naziste asupra Londrei si de intalnirea cu sotia lui, Jane Wilde, in 1965, la doi ani dupa declansarea maladiei Lou Gehrig, care i-a paralizat corpul. Cuplul a avut trei copii, dar casnicia a luat sfarsit in 1991. Patru ani mai tarziu, Hawking s-a casatorit cu Elaine Mason, una dintre infirmierele care se ocupau de el zi si noapte. Mai exista si alte amanunte picante: colegii de clasa il poreclisera Einstein, pariul cu un coleg in legatura cu existenta gaurilor negre, lupta pentru a obtine un loc in lumea academica etc. Povestind etapele vietii sale ca om si fizician teoretician, Hawking dezvaluie cum perspectiva unei morti precoce (studiile legate de speranta de viata a celor suferind de groaznica maladie vorbesc de maximum 40 de ani), l-a facut sa ajunga la descoperirile sale intelectuale si la crearea unei capodopere stiintifice.
5) Marea aventura a Universului
Scrisa de fiica sa, este o colectie de trei volume, mai mult comerciale decat stiintifice: Cheia secreta a Universului, Pe urmele comorii din Univers si Misiune spre originile Universului. Sunt amestecate fantasticul si rigoarea stiintifica si trateaza cele mai noi cercetari legate de Big Bang si gaurile negre.
Scriind aceste carti, traduse si in limba romana, Hawking, cu calitatile lui de popularizator al stiintei, „a reusit sa transmita publicului din intreaga lume fascinatia lui pentru frumusetea fizicii” dupa cum spunea cercetatorul Geoffrey Compère. Mai curand, a fizicii teoretice si a libertatii pe care aceasta o ofera viziunilor si supozitiilor legate de Univers, am adauga noi.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii