• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 27 noiembrie 2023
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 27 noiembrie 2023
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Misterioasa fata Denisovana

Misterioasa fata Denisovana

10 aprilie 2023
in Stiinta
A A

Anul trecut, o echipa de cercetatori a descoperit intr-o pestera din actualul Laos molarul unei fiinte umane care ar fi trait in urma cu 164.000 de ani. Intrebarea s-a nascut imediat: Cui apartinea acest molar? Raspunsul a venit relativ repede.

 Un studiu recent sustine ca molarul este o noua dovada ca misterioasa linie genetica umana a Denisovanilor, considerata in studiile mai vechi ca ar fi trait in trecut doar in pesterile din Siberia si China, a trait si in Asia de Sud-Est.

 „Acest lucru arata ca denisovanii traiau in zone intinse de medii si latitudini si ar fi fost capabili sa se adapteze la condi-tii extreme, de la muntii din Altai (Rusia) si Tibet pana la padurile tropicale din Asia de Sud-Est”, dupa cum sustine pentru Live Science coautorul studiului Clément  Zanolli, paleoantropolog la Universitatea din Bordeaux, Franta. „Studiile genetice au indicat ca denisovanii au fost adaptati la altitudini mari si climate reci, dar acum stim si ca traiau in climate mai calde si mai umede si la altitudini mai joase”.

 Desi oamenii moderni, recunoscuti drept Homo sapiens, sunt acum considerati de cercetatori a fi singurii membri supravietuitori ai genului Homo, arborele genealogic al familiei umane, se pare ca si alte linii genetice umane ar fi trait candva pe Pamant.
 Ar fi vorba despre cele mai apropiate rude disparute ale oamenilor moderni cum ar fi neanderthalienii din Europa si Asia dar si noile filiatii denisovane din Asia si Oceania.

 Cercetari anterioare au estimat ca stramosii oamenilor moderni s-au despartit acum aproximativ 700.000 de ani de descendentii care au dat nastere neanderthalienilor si denisovanilor, iar stramosii neanderthalienilor si denisovanilor s-au separat unul de celalalt acum aproximativ 400.000 de ani.

 Cu toate acestea, analiza genetica a fosilelor acestor linii disparute a aratat ca acestea au ramas suficient de apropiate pentru a se incrucisa cu oamenii moderni. Dar, daca lucrurile sunt oarecum lamurite in legatura cu neanderthalienii, denisovanii raman deocamdata un mister.

 In legatura cu denisovanii, pana acum, cercetatorii descoperisera doar cinci fosile care trimiteau cu certitudine la aceasta linie, si anume trei molari superiori, un os de deget si un os de maxilar, ceea ce era foarte putin si limita foarte mult cunostintele cercetatorilor legate de misteriosii denisovani in general.

 Oamenii de stiinta care au descoperit in China un craniu numit „Omul-Dragon” au sustinut ca acesta apartine unei noi specii, Homo longi, dar multi alti cercetatori banuiesc ca ar putea fi vorba despre un craniu Denisovan.

 Un alt punct de dezbatere stiintifica este unde anume locuiau exact denisovanii. Fosilele descoperite pana in prezent au provenit toate din Asia continentala, dar dovezile genetice anterioare sugereaza ca oamenii din Oceania si insulele din Asia de Sud-Est au o mostenire denisovana.

 Acum, revenind la cea mai recenta descoperire, molarul ar putea fi prima dovada fosila a denisovanilor din sud-estul Asiei. „Orice fosila suplimentara descrisa ca apartinand familiei Denisovanilor este relevanta pentru a le intelege mai bine biologia si evolutia”, declara Fabrice Demeter, paleoantropolog la Universitatea din Copenhaga si coautor al studiului, pentru Live Science.

 Oamenii de stiinta au descoperit dintele in 2018 intr-un sit cunoscut sub numele de Pestera Cobra din Muntii Annamite din Laos, care are o intrare situata la aproximativ 34 de metri deasupra solului. Pestera de calcar, numita tehnic Tam Ngu Hao 2, a fost gasita datorita apropierii sale de un alt sit, unde cercetarile anterioare scosesera la iveala fosile antice ale oamenilor moderni. In Pestera Cobra cercetatorii au mai descoperit, de asemenea, fosile de animale, cum ar fi rinoceri, tapiri si caprioare sambar.

 „Chiar daca rezultatele recente ale studiilor genetice au sugerat ca denisovanii si oamenii moderni s-au intalnit in sudul Asiei in timpul Pleistocenului tarziu, care a durat din 2,6 milioane pana acum 11.700 de ani, nu ne-am asteptat sa gasim un dinte de denisovan in Laos”, a declarat pentru Live Science un alt coautor al studiului, Laura Shackelford, paleoantropolog la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign.

 Cercetatorii au estimat ca molarul descoperit nu erupsese inca din partea stanga a maxilarului inferior. Acest lucru a sugerat expertilor ca a apartinut unui copil in varsta de aproximativ 3,5 pana la 8,5 ani. Analizarea resturilor si a depunerilor  din jurul dintelui a fost efectuata cu tehnici precum datarea prin luminescenta,  si datarea radioactiva. Analizand proteinele din smaltul dintelui, echipa a confirmat ca molarul apartine genomului Homo. Absenta proteinelor legate de un cromozom Y sugereaza ca dintele provine de la o femela.

 Cand oamenii de stiinta au comparat acest molar cu dintii de la alti hominini, adica din grupul care include oamenii, stramosii nostri si rudele evolutive cele mai apropiate ale noastre, cum ar fi Australopithecus, au descoperit ca structura lui semana cu cea a neanderthalienilor, dar s-a situat usor in afara intervalului lor cunoscut de variatie. Mai mult decat atat, dintele difera si de cel al oamenilor moderni si al Homo erectus, prima specie umana cunoscuta care a folosit unelte de piatra relativ sofisticate. Desi oamenii de stiinta nu l-au putut exclude ca apartinand unui Neanderthal, ei au sugerat ca asemanarea sa fizica stransa cu un specimen din China indica faptul ca  molarul ar fi probabil Denisovan.

 „Dintele indica faptul ca denisovanii se aflau de fapt in Asia de Sud-Est”, a declarat pentru Live Science Shara Bailey, paleoantropolog la Universitatea din New York, care nu a participat la acest studiu. „Stim ca ADN-ul lor a ajuns acolo, este prezent in grupuri recente din Asia de Sud-Est, dar acest lucru indica faptul ca populatia a fost prezenta si in zona”.

 Chiar daca aceasta noua fosila se dovedeste a nu fi din linia Denisovana, orice fosila umana noua dintr-o zona in care putine fosile umane antice au fost dezgropate pana acum, cum ar fi Laos, „este importanta, mai ales daca este vorba despre o fosila non-sapiens, cum este in acest caz”, mentiona Chris Stringer,  paleoantropolog la Muzeul de Istorie Naturala din Londra, care nu a luat parte la aceasta cercetare.

 Noile descoperiri ar putea arunca lumina asupra masurii in care diferite filiatii umane ar fi putut coexista. „Neanderthalienii au trait in Europa si Asia de Vest in acelasi timp, denisovanii au ocupat o mare parte a Asiei de Est, impreuna cu alte grupuri umane precum Homo erectus, Homo floresiensis, Homo luzonensis si oamenii moderni”, a spus Shackelford. „Cu toate acestea, nu este inca clar daca, unde si cand s-ar fi putut intalni toate aceste grupuri disparute”.

 Aceste descoperiri sugereaza ca alte fosile din Asia trebuie reanalizate folosind cele mai moderne tehnologii. Cand vine vorba de cercetari viitoare, insa, Bence Viola, un paleoantropolog la Universitatea din Toronto, care nu a facut parte din aceasta munca, declara pentru Live Science: „sunt curios cum a ajuns dintele in pestera si daca exista vreo activitate umana in pestera. Sapaturile in curs de desfasurare ar trebui sa raspunda la aceste intrebari”.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Navele-sicriu ale Foametei

Urmatorul Articol

Tema: “SARBATOAREA DE PASTI”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

„Sticla de racire” ar putea reduce încalzirea globala

27 noiembrie 2023

Este o realitate indubitabila faptul ca tehnologiile de control al temperaturii, cum...

Spectacolul cunoasterii

Misterul formarii modelelor de pete si dungi la animale

21 noiembrie 2023

De la leoparzii cu pete la zebrele cu dungi, natura nu duce...

Spectacolul cunoasterii

Depasirea pragului de încalzire înainte de 2030

13 noiembrie 2023

Fara o reducere rapida a emisiilor de dioxid de carbon, exista un...

Spectacolul cunoasterii

Solutie miraculoasa pentru scaderea tensiunii arteriale

6 noiembrie 2023

Cercetari publicate recent demonstreaza ca este posibil sa se trateze hipertensiunea arteriala...

Stiinta

Cantec creat de activitatea cerebrala

18 octombrie 2023

Citirea gandurilor a reprezentat inca din cele mai vechi timpuri o dorinta...

Stiinta

Plante modificate genetic

9 octombrie 2023

In intreaga lume, inundatiile, secetele, valurile de caldura si alte fenomene meteorologice...

Urmatorul Articol

Tema: “SARBATOAREA DE PASTI”

13 aprilie 1519 - S-a nascut Ecaterina de Medici, regina a Frantei

Horoscopul saptamanii: 17-23 aprilie 2023

Comentarii

Articole Noi

Fără categorie

23 noiembrie 912 – S-a nascut Otto cel Mare, împarat al Sfântului Imperiu Roman

27 noiembrie 2023

Cunoscut în mod traditional sub numele de Otto cel Mare (în germana:...

Citeste mai departe
Blitz

Spectacol unicat în România

27 noiembrie 2023

Teatrul Luceafarul din Iasi are în repertoriu, începând cu luna noiembrie, un...

Citeste mai departe
Blitz

Actori care au crezut în a doua sansa

27 noiembrie 2023

La Hollywood, nu este usor sa îti mentii o cariera de succes....

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Sarcina si sanatatea dentara

27 noiembrie 2023

Veti deveni foarte curând mama? Va fi cea mai frumoasa întâmplare din...

Citeste mai departe
Femina Club

Solutii rapide pentru un ten fin si luminos

27 noiembrie 2023

Stresul si lipsa somnului sunt veritabili dusmani ai tenului. Tern, fara energie,...

Citeste mai departe
Femina Club

Mâncare de bame cu carne

27 noiembrie 2023

500 g carne de vita, 500 g bame, o ceapa, 2 linguri...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2023 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2023 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.