In urma cu 1600 de ani, in Peru a existat o populatie de luptatori numita Moche, condusa de barbati aprigi si neinfricati. Un grup de arheologi a descoperit in 2005 o mumie perfect conservata, numai ca ea nu apartinea unui barbat, ci unei femei. Si nu era vorba despre o femeie de rand, ci despre una de rang inalt! Mumia cu un tatuaj sofisticat pe brate a fost descoperita intr-un sit de inmormantare ritualica din Peru si, asa cum prezenta descoperirea publicatia Societatii National Geographic, era vorba despre cea mai bine conservata relicva a unei civilizatii care a disparut in urma cu 1300 de ani. A fost numita La senora de Cao, Doamna din Cao, pentru ca arheologii peru-vieni, aflati sub conducerea cercetatorului Régulo Franco, au descoperit mumia langa o piramida numita Huaca Cao Viejo (acoperita cu bazoreliefuri care sugereaza ca prizonierii de razboi erau sacrificati zeilor de catre preotul-razboinic), aflata in apropierea orasului Trujillo, bine cunoscut de pe vremea perioadei coloniale.
Dupa descrierea arheologilor, mumia purta insemne ceremoniale incluzand bijuterii si arme, dar avea alaturi si resturile unei adolescente care fusese sacrificata. Asa ceva nu a mai fost descoperit intr-un mormant apartinand civilizatiei Moche. Cel mai intrigant lucru nu era prezenta bijuteriilor de aur care sugerau faptul ca Doamna din Cao fusese o persoana importanta, ci, dupa cum observa arheologul John Verano de la Universitatea Tulane, prezenta unor bate de lupta, lucru neobisnuit pentru mormantul unei femei. Verano mai declara la vremea respectiva, ca descoperirea era o premiera pentru Peru si ca ea era la fel de importanta ca si descoperirea mormantului lui Tutankamon din Egipt. Avem in fata ochilor o intreaga panoplie caracteristica pentru un mormant al unei persoane cu un statut foarte inalt, perfect conservata, spunea John Verano.
Conducatoare de osti, regina sau fiica unei capetenii?
Cine era aceasta femeie tatuata? Parerea arheologilor este ca femeia a apartinut culturii Moche care a existat in jur de 700 de ani, intre inceputul secolului 1 e.n. si anul 700, mumia tatuata fiind ingropata in jur de anul 450 e.n. Tatuajele femeii, deosebite de cele ale altor luptatori Moche, ii acopera ambele brate, dar si alte zone ale corpului. Din analiza oaselor, cercetatorii au ajuns la concluzia ca femeia nascuse cel putin o data si ca ar fi avut in jur de 25 de ani, in vreme ce cauza mortii a ramas deocamdata necunoscuta.
Mormantul mai continea bijuterii din aur si din pietre pretioase, arme, varfuri de sulita, dar si ace de aur, obiecte de tesut si bumbac neprelucrat. Armele gasite ii nedumereste pe cercetatori pentru ca ei nu-si pot da seama daca batele de lupta si aruncatoarele de lance erau simbolurile puterii acestei femei sau erau doar daruri funerare facute de barbati luptatori. Asta cu atat mai mult cu cat in nici unul din miile de morminte Moche descoperite cu ani in urma, nu a fost identificata o femeie luptator. Asadar, daca a fost sau nu o capetenie de luptatori ramane inca un mister, chiar daca arheologul Régulo Franco afirma ca "pe baza studiilor noastre preliminare, credem ca a fost o conducatoare".
Intrebarea ramane in picioare: era Doamna din Cao o autoritate razboinica suprema, o regina care guverna El Brujo sau doar fiica unui conducator razboinic? E greu de inchipuit o femeie conducatoare intr-o civilizatie care a cunoscut doar barbati conducatori, dar daca ar fi cu adevarat vorba de o femeie conducatoare de osti, o asemenea realitate ar rasturna cunostintele de pana acum legate de frumoasa civilizatie Moche. O la fel de mare rasturnare de cunostinte ar reprezenta-o si descifrarea semnificatiei tatuajelor Doamnei din Cao; e vorba despre prezenta unui paianjen, a unor animale nocturne si a unui sarpe pe brate, glezne si degete.
O cultura in bataia vremurilor
Cultura Moche este cunoscuta si pentru constructia celei mai impunatoare piramide din America, Moche Sun Pyramid din apropierea orasului Trujillo, al treilea ca marime din Peru. Cultura Moche a inflorit intre anul 100 si anul 800 e.n., populatia de luptatori fiind ulterior cucerita de Chimori (regatul Chimor), o populatie cunoscuta pentru sistemele de irigatie extrem de elaborate si pentru construirea celui mai mare oras din lut al acelor vremuri precolumbiene, Chan Chan, undeva la 5 km vest de Trujillo. Orasul a fost construit cam prin anul 850 si a existat pana cand a fost cucerit de imperiul incas, in anul 1470, devenind capitala Imperiului, un loc unde traiau in jur de 30.000 de oameni. Un imperiu incas care avea sa cunoasca, la randul lui, un final tragic in 1530, odata cu invazia conchistadorilor spanioli.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii