• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 5 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 5 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Mosasaurus, ferocele stapan al oceanelor

Mosasaurus, ferocele stapan al oceanelor

14 iunie 2021
in Stiinta
A A

Pe vremea cand dinozaurii stapaneau uscatul, mosasaurus, un animal amfibiu, era marele pradator al adancurilor marine.

 Mosasaurii (din limba latina Mosa care inseamna „Meuse” si greaca sauros care inseamna „soparla”) cuprind un grup de reptile marine mari disparute in Cretacic, acum 66 milioane de ani. Primele ramasite fosile au fost descoperite intr-o cariera de calcar de la Maastricht pe Meuse in 1764.

 In timp ce dinozaurii au dominat uscatul, Mosasaurus si-a folosit coada lunga si membrele butucanoase, asemanatoare unor palete, pentru a naviga prin apa, devorand prada cu falcile sale masive si dintii ascutiti, in forma de con.

 Mosasaurii au dominat oceanul in perioada Cretacicului tarziu. Nu erau dinozauri de mare, ci un grup separat de reptile, mai strans legate de serpii si soparlele moderne.

 In ciuda faptului ca paleontologii sunt la curent cu existenta acestor animale acvatice de atata vreme, exemplare destul de multe fiind raspandite in intreaga lume, mosasaurii nu au atins niciodata aceleasi niveluri de popularitate ca si dinozaurii, desi erau creaturi impresionante.

 Mosasaurii s-au stins acum 65,5 milioane de ani in acelasi eveniment de extinctie in masa care a distrus dinozaurii, scrie LiveScience. De atunci, o specie Mosasaurus a fost inviata, dar numai in mod fictiv, si anume in filmul de succes din 2015 „Jurassic World”, ocazie cu care profilul acestui puternic grup de reptile marine a capatat oarecare notorietate publica. 

 Speciile Mosasaurus sunt printre cei mai mari membri ai familiei mosasaur, potrivit Muzeului Dinozaurilor Philip J. Currie. Unul dintre cele mai mari exemplare gasite vreodata a fost identificat ca Mosasaurus hoffmanni, estimat cu o lungime de aproximativ 17 metri, potrivit unui studiu din 2014 publicat in revista Proceedings of the Zoological Institute RAS.

 Dar nu toti mosasaurii erau uriasi. Unele specii, cum ar fi Xenodens calminechari, aveau doar dimensiunea unui delfin de talie mica, scrie LiveScience.

 Cel mai mare Mosasaurus ar fi fost comparabil ca marime cu puternicul megalodon, un rechin gigant care a dominat oceanele din epoca Miocenului si Pliocenului mijlociu (in urma cu 15,9 milioane pana la 2,6 milioane de ani), cu mult dupa disparitia mosasaurilor in urma cu 65,5 milioane de ani. Megalodonii ar fi putut ajunge pana la 15-18 metri lungime, potrivit Muzeului de Istorie Naturala (NHM) din Londra. Niciunul dintre acesti pradatori, totusi, nu a fost vreodata la fel de mare ca balena albastra moderna, care poate ajunge pana la 34 de metri lungime si este cel mai mare animal cunoscut care a existat vreodata.

 Mosasaurii erau cei mai feroce pradatori ai oceanului la sfarsitul perioadei Cretacice. Mosasaurii de talie mare ar fi mancat probabil aproape orice fel de prada pe care puteau sa o prinda, inclusiv pesti, rechini, pasari marine si chiar si alti mosasauri, asta potrivit Serviciului Parcului National al SUA. Acesti mosasauri erau pradatori de varf si puteau fi comparati cu orcele moderne, in timp ce alte specii de mosasauri erau mai specializate si adaptate sa manance crustacee, asemanatoare vidrelor de mare moderne, dupa cum scrie  LiveScience.

 Au fost descoperite fosilele de mosasauri cu continutul stomacului intact, ceea ce i-a ajutat pe paleontologi sa afle mai multe detalii despre strategiile lor de vanatoare. De exemplu, paleontologii din Canada au descoperit un exemplar din specia Mosasaurus missouriensis cu oase mari de peste in interiorul acestuia, potrivit publicatiei National Geographic. Pestele era mai mare decat capul mosasaurului, iar asezarea oaselor a sugerat ca mosasaurul isi devorase prada bucata cu bucata. 

 Intr-o alta descoperire, fosila unui Mosasaurus juvenil a fost gasita in stomacul unei alte specii de mosasaur, Prognathodon kianda. Fosila, de la Muzeul National de Istorie Naturala Smithsonian (NMNH), demonstreaza ca era posibil ca pana si unele specii mai mari de mosasauri sa fi devenit vanat pentru alte specii de mosasauri. S-a descoperit, de pilda, ca unele fosile de Mosasaurus hoffmanni aveau falcile puternice sparte si apoi vindecate, ceea ce indica faptul ca au avut un stil de viata violent sau periculos, potrivit unui studiu din 1995 publicat in revista Philosophical Transactions of the Royal Society B.

 Mosasaurus probabil vana in ape destul de adanci, dar nu calatorea prea departe de tarm, cel putin dupa cum scrie potrivit NMNH. Poate ca mosasaurii au inceput sa inoate prin apa ca un sarpe sau o anghila, dar cozile mosasaurilor au evoluat in timp. Coada lor a devenit asemanatoare cu cea a unui rechin de azi, pentru a se propulsa prin apa. In plus, li s-au dezvoltat si muschii dorsali pentru ca membrele anterioare, asemanatoare unor palete, sa poata dezvolta explozii bruste de viteza necesare insfacarii prazii. 

 Filmul „Jurassic World” (2015) prezinta o imagine sugestiva a unui gigant Mosasaurus care izbucnea din apa pentru a smulge o bucata de rechin. Desi este spectaculoasa, imaginea nu-i convinge pe experti care considera descrierea inexacta din punct de vedere stiintific. Adevaratele specii de Mosasaurus pur si simplu nu erau atat de mari, au declarat paleontologii pentru LiveScience la scurt timp dupa lansarea filmului „Jurassic World” in 2015. Creatura din film este de aproximativ doua ori mai mare decat cea mai mare fosila de mosasaur cunoscuta, potrivit paleontologului ReBecca Hunt-Foster, de la Biroul de administrare a terenurilor Canyon Country District, si al directorului Muzeului din Moab, John Foster. Kenneth Lacovara, pe atunci profesor de paleontoogie si geologie la Universitatea Drexel, a recunoscut, de asemenea, ca reptila marina era prea mare, dar i-a felicitat pe realizatorii filmului pentru includerea unei descrieri exacte a dintilor palatali ai mosasaurului, un al doilea set de dinti specializati aflati in maxilarul superior al animalului, dinti similari cu cei ai unor serpi si soparle care au rolul de a tine prada captiva si a o impiedica sa scape.

 Potrivit Muzeului Dinozaurilor Philip J. Currie, miscarile mosasaurului din film sunt de asemenea inexacte, deoarece se bazeaza pe o interpretare depasita care propunea o varianta de inot similara cu cea a anghilelor sau a serpilor.

 Mosasaurii au disparut din dosarul fosil impreuna cu dinozaurii non-aviari in urma cu 65,5 milioane de ani, dupa ce un asteroid urias s-a prabusit pe Pamant la sfarsitul perioadei Cretacice. Potrivit unui studiu din 2005 realizat in Olanda, ecosistemele marine bogate in care traiau mosasaurii si unde se hraneau, s-au prabusit, explica un studiu din 2005 publicat in Netherlands Journal of Geosciences. Aceasta prabusire a facut ca toti mosasaurii sa dispara, sa nu se mai intoarca niciodata in acel mediu.

 Dupa disparitia mosasaurilor, crocodilienii au crescut in numar si au preluat rolul unor mari pradatori marini. Si asa trece gloria lumii…

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Norocosul destin al orasului Kokura

Urmatorul Articol

Tema: “CUTITE”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Lumea secreta de sub piramidele egiptene

30 iunie 2025

Descoperirea unui al doilea oras subteran la Gizeh ridica întrebari fundamentale despre...

Spectacolul cunoasterii

Gelul electric care vindeca ranile

23 iunie 2025

Dezvoltat din ingrediente naturale, un nou tip de gel ar putea deveni,...

Spectacolul cunoasterii

De ce a disparut omul de Neanderthal?

16 iunie 2025

Primii reprezentanti ai speciei Homo sapiens ar fi putut beneficia de protectie...

Spectacolul cunoasterii

Un analgezic ar putea înlocui opioidele

9 iunie 2025

O descoperire promitatoare de la Universitatea Duke ofera speranta pentru milioane de...

Spectacolul cunoasterii

Cea mai înalta piramida sau forma de relief naturala?

2 iunie 2025

O „colina” ciudata, care se înalta din mijlocul padurii tropicale amazoniene, cunoscuta...

Spectacolul cunoasterii

Robotul care sustine fizic persoanele vârstnice

26 mai 2025

În conditiile în care populatia îmbatrâneste într-un ritm accelerat, sprijinul oferit persoanelor...

Urmatorul Articol

Tema: “CUTITE”

17 iunie 1939 - Ultima executie publica prin ghilotinare in Franta

Horoscopul saptamanii: 21-27 iunie 2021

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 iunie 363 d.Hr. – Moartea împaratului roman Iulian Apostatul

30 iunie 2025

În vara anului 363 e.n., împaratul Flavius Claudius Iulianus, cunoscut în istoriografia...

Citeste mai departe
Blitz

Malefici, dar geniali

30 iunie 2025

În filme, din punct de vedere al inteligentei, victimele ocupa de cele...

Citeste mai departe
Blitz

Sezatoare traditionala

30 iunie 2025

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Rujeola, o boala cu potential letal

30 iunie 2025

Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...

Citeste mai departe
Femina Club

Leac redutabil

30 iunie 2025

Suparatoarea acnee are în propolis un remediu valoros. S-a demonstrat ca propolisul...

Citeste mai departe
Femina Club

Ostropel cu aripioare

30 iunie 2025

1 kg aripioare, 125 ml ulei, 2 cepe, 1 morcov, o jumatate...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.