Anul care s-a încheiat a adus pentru umanitate un numar de tehnologii ale caror prime aplicatii sunt asteptate sa-si faca simtita prezenta în viitorul apropiat, începând chiar din acest an. Situl Scientific American, preluat de Agerpres, a prezentat un clasament al celor mai spectaculoase tehnologii ale viitorului, de la automobilele autonome (despre care am scris si noi în câteva rânduri anul trecut) si progresele optogeneticii în domeniul neurologiei, pâna la dezvoltarea sistemelor de inteligenta artificiala (AI). Iata câteva exemple.
Masinile fara sofer
Despre dezvoltarea acestei tehnologii scriam ca e promitatoare, dar problemele sunt deocamdata mai mari si mai numeroase decât solutiile de depasire a lor. Testele masinilor fara sofer, sau „vehicule autonome” cum sunt ele numite mai pompos, se fac doar în poligoane speciale, nu sunt pregatite pentru iesirea în traficul „adevarat” si asta din cauza milioanelor de variabile, carora o masina fara sofer ar trebui sa le faca fata, inclusiv a hazardului. Primul deces petrecut chiar cu un asemenea vehicul iesit pe o autostrada n-a întârziat sa apara. Probabil ca, dupa entuziasmul exagerat al testelor de început, acum vehiculele autonome se îndreapta spre ceea ce se numeste „siguranta crescuta în trafic”.
Cu alte cuvinte, automobilele autonome renunta la visele spectaculoase si se concentreaza pe o siguranta a conducerii în trafic în care soferul nu dispare, ci este înlocuit de un fel de pilot automat (asemanator cu cel din cazul avioanelor) pe unele sectoare ale drumului. Cum în aceasta industrie a automobilului, nu s-au produs revolutii spectaculoase, conceptul de „vehicul autonom” este numit de promotori un fel de „revolutie 2.0”, adica trecerea de la vehicule conduse de oameni la vehicule care se conduc singure.
Impactul pe termen lung pe care aceasta noua categorie de vehicule îl va avea asupra societatii în ansamblul sau ramâne greu de prevazut, asa cum e greu de prevazut daca proiectul masinii fara sofer este unul fezabil si va prinde contur vreodata în varianta în care este gândit azi. Si asta în primul rând din cauza ca el face apel la folosirea Inteligentei Artificiale si a Internetului care deocamdata nu sunt protejate de o siguranta cibernetica, existând oricând pericolul ca întregul control asupra sistemului sa fie preluat de terte persoane chiar în timpul condusului. Tehnologic, putem vorbi de rezultate încurajatoare, Google, dar nu numai aceasta companie, testând prototipuri de vehicule fara sofer de mai multi ani.
Aceste vehicule sunt capabile sa proceseze volume mari de date culese de sistemele radar de la bord, de camerele video cu care sunt dotate, de sistemele cu ultrasunete pentru pastrarea distantei, sistemele GPS si hartile actualizate online pentru a naviga si pentru a raspunde adecvat si în timp real la situatiile mereu în schimbare din trafic, fara a fi necesara implicarea umana.
Numai ca trecerea la automobilele care se conduc singure va fi (sau nu) facuta prin implementarea constanta a unor dispozitive si subansambluri din ce în ce mai inteligente pe automobilele obisnuite. Unii producatori au dotat deja ultimele generatii de automobile cu sisteme de parcare automata, de mentinere automata a benzii de mers, frâna de urgenta sau cu sisteme semi-autonome de control al croazierei. În octombrie trecut, spre exemplu, Tesla Motors a pus la dispozitia clientilor care si-au cumparat automobile Tesla un pachet software a carui instalare permite o forma limitata de pilot automat. Dar sa nu uitam: când vorbim de software implementat trebuie sa avem în vedere ca el poate fi piratat, adica controlat de alte persoane care pot prelua comenzile vehiculului!
Nano-obiecte inteligente
În acest domeniu vorbim inevitabil despre ceea ce se numeste Internetul Lucrurilor (IL), acele tehnologii care vor sa transforme toate dispozitivele casnice în tehnologii inteligente, controlate prin Internet. Acest lucru nu poate fi posibil fara existenta senzorilor nano, senzorii la scara nanometrica, suficient de mici pentru a circula prin fluxul sanguin sau pentru a fi integrati direct în materialele de constructie. Acestia pot conduce medicina, domeniul energetic, dar si multe alte domenii si sectoare, spre o dimensiune cu totul noua în viitor. Internetul lucrurilor, construit din microsenzori ieftini si microprocesoare cuplate la mici surse de energie si la antene wireless, extinde cu rapiditate universul online în afara calculatoarelor si dispozitivelor mobile, spre obiecte de multe ori prozaice cum ar fi termostate, automobile, sisteme de închidere a usilor si ferestrelor sau chiar sisteme de monitorizare a animalelor de casa.
Noi dispozitive din IL sunt anuntate aproape zilnic, iar analistii se asteapta ca pâna în 2020 nu mai putin de 30 de miliarde de astfel de obiecte inteligente sa fie functionale. Uneori, lucrurile sunt mult mai spectaculoase: unii dintre cei mai performanti nanosenzori din prezent au fost realizati cu instrumentele biologiei sintetice pentru a modifica organisme unicelulare, asa cum sunt bacteriile.
Obiectivul în acest domeniu este de a concepe biocomputere simple care sa foloseasca ADN-ul si anumite proteine. Compania Synlogic din Cambridge, Massachusetts (SUA), comercializeaza deja lanturi de bacterii probiotice cu capacitati computationale simple ce pot fi folosite împotriva unor afectiuni metabolice rare. Dincolo de medicina, astfel de nanosenzori celulari pot fi folositi si în agricultura sau în industria farmaceutica. Numerosi nanosenzori au fost realizati din materiale non-biologice, asa cum sunt nanotuburile din carbon. Pentru ca sunt extrem de mici, nanosenzorii pot colecta informatii din milioane de puncte diferite.
Controlul wifi al nervilor
Sustinuta si îmbunatatita continuu prin dezvoltarea microcipurilor wireless, optogenetica poate oferi noi cai de tratament pentru maladii precum Parkinson sau împotriva depresiei. Aparitia domeniului optogeneticii a accelerat substantial ritmul progresului înregistrat în neurologie. Experimentele au fost însa limitate de problema introducerii luminii adânc în tesutul cerebral. Însa în prezent, o noua generatie de microcipuri ultrasubtiri si foarte flexibile, fiecare dintre ele nu mai mare de un neuron, este testata prin injectare pentru a trece nervii sub control wireless. Astfel de microcipuri minim-invazive pot fi introduse adânc în tesutul cerebral.
Domeniul optogeneticii a deschis deja noi usi pentru tratarea unor afectiuni neurologice precum maladia Parkinson, durerile cronice, cecitate si depresie. Neurochimia creierului este importanta pentru anumite afectiuni neurologice, motiv pentru care medicamentele pot ameliora simptomele pâna la un anumit punct. Acolo unde este afectat circuitul electric neuronal de mare viteza, optogenetica propune noi cai de tratament. Spre exemplu, studii recente sustin ca, în unele cazuri, terapia non-invaziva cu lumina care blocheaza anumiti neuroni poate trata durerile cronice, oferind o alternativa binevenita la periculoasele medicamente bazate pe opiacee.
Maladiile si disfunctiile neurologice afecteaza 1 din 4 oameni la nivel global, iar afectiunile psihiatrice reprezinta principala sursa de dizabilitate pentru oameni, conditii în care promisiunile aduse de noul domeniu al optogeneticii par mai mult decât fascinante.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii