Un recent studiu efectuat in Statele Unite relev| niveluri surprinz|toare de activitate in creierul muribunzilor si ar putea ajuta la explicarea claritatii subite pe care multi oameni cu dementa o experimenteaza in apropierea mortii.
Acest lucru se intampla pe masura ce progresele medicale extind capacitatea de a mentine corpul in viata, deschizand in mod constant o fereastra catre cea din urma camera inchisa: ultimele momente de viata ale mintii umane.
Ce este „luciditatea terminala”?
Sam Parnia, medic de terapie intensiva la Centrul Langone Health, apartinand de Universitatea New York, studiaza de cateva decenii amintirile oamenilor care au fost resuscitati in urma unui stop cardiac. Inainte de dezvoltarea tehnicilor de resuscitare cardio-respiratorie, stopul cardiac era practic sinonim cu moartea. Dar acum medicii pot resuscita unele persoane pana la 20 de minute sau mai mult dupa ce inima lor a incetat sa mai bata.
Unul dintre cele mai incitante aspecte care l-au atras pe Parnia il reprezinta perioadele aparent inexplicabile de luciditate intalnite la persoanele cu dementa aflate in pragul mortii. Pentru ca, in preajma mortii, oameni suferind de maladia Alzheimer, dementa senila sau alte tipuri de dementa par sa-si recapete brusc memoria si personalitatea.
Pentru membrii familiilor lor poate parea ca o a doua sansa la viata, dar pentru lucratorii medicali este un semn cert ca sfarsitul este aproape. Christopher Kerr, director medical la Centrul de Ingrijiri Paliative din Buffalo, New York, a studiat viziunile lucide ale catorva sute de persoane in faza terminala. El spune ca aceste evenimente „apar de obicei in ultimele zile de viata”.
Misteriosul fenomen este definit ca fiind revenirea neas-teptata a facultatilor cognitive, cum ar fi vorbirea si „conectivitatea” cu alte persoane. Potrivit lui Andrew Peterson, cercetator in domeniul bioeticii si al constiintei la Universitatea George Mason, aceasta conectivitate merge dincolo de revenirea capacitatii de comunicare pierdute si de constientizarea situatiei.
„Exista dovezi clare ca muribunzii devin deodata constienti de ceea ce ii inconjoara si inteleg care sunt relatiile lor cu alte persoane. Implicatiile potentiale ale acestor resurectii cognitive temporare si raspandite sunt profunde. Ele sugereaza ca ar putea exista retele si functii neuronale ramase active, care ar putea ajuta la o potentiala restabilire a capacitatilor cognitive la persoane despre care se credea ca sunt permanent afectate”, spune Peterson.
Ce se intampla in creier atunci cand oamenii mor?
Intr-un studiu publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences in luna mai a acestui an, cercetatorii de la Universitatea din Michigan au observat un val de activitate cerebrala organizata la doua din patru persoane in coma, care se aflau in stop cardiac dupa ce au fost deconectate de la aparatele de mentinere a vietii.
Cercetatorii au descoperit ca activitatea undelor gamma a crescut brusc in primele cateva minute dupa declansarea stopului cardiac si apoi a incetat. Undele gamma sunt o frecventa a undelor cerebrale asociate de obicei cu starea de veghe, vigilenta si reamintirea memoriei.
Jimo Borjigin, neurolog si profesor asociat de fiziologie moleculara la Universitatea din Michigan, a fost implicat in acest studiu. Cresterea valului de unde gamma la subiectii muribunzi a fost deosebit de intensa intr-o regiune corticala posterioara a creierului, pe care Borjigin o numeste „zona fierbinte”.
Si alti cercetatori cred ca aceasta regiune poate fi esentiala pentru experientele constiente. Partile creierului din aceasta zona sunt legate de perceptia vizuala, auditiva si de miscare – aspect despre care Borjigin crede ca ar fi „implicat” in experientele extracorporale raportate de persoanele care se apropie de moarte si isi revin.
In cazurile analizate creierul subiectilor a prezentat un varf de activitate dupa reducerea brusca a aportului de oxigen. Borjigin emite ipoteza ca o mare parte din cresterea brusca a activitatii cerebrale mai complexe observata la oamenii care sufera un stop cardiac este, de asemenea, rezultatul faptului ca creierul incearca sa restabileasca homeostazia sau echilibrul biologic, dupa ce detecteaza lipsa de oxigen. Ea speculeaza ca aceste mecanisme de supravietuire pot fi implicate in alte modificari ale cognitiei in jurul mortii.
„Cred ca luciditatea terminala a pacientilor cu dementa se poate datora acestor tipuri de eforturi de ultima instanta ale creierului de a se conserva pe masura ce sistemele fiziologice cedeaza”, afirma Borjigin. Sam Parnia este de acord ca reactia creierului la pierderea oxigenului este cel putin partial responsabila pentru experientele lucide din zilele premergatoare mortii.
Intre 2017 si 2020, Parnia a condus un studiu numit AWARE II, in cadrul caruia cercetatorii au monitorizat activitatea cerebrala a peste 500 de persoane din SUA si Marea Britanie, aflate in stare critica si care au primit resuscitare cardio-respiratorie. Pacientii au fost expusi la stimuli audiovizuali in timp ce erau resuscitati cardio-respirator, pentru a le testa memoria evenimentelor dupa un stop cardiac.
Cei care au supravietuit au fost intervievati ulterior cu privire la cat de constienti fusesera in timpul procesului de resuscitare. Potrivit lui Parnia, unul din cinci supravietuitori a raportat experiente lucide care avusesera loc si la cateva minute dupa ce inima lor se oprise!
S-a observat, de asemenea, o crestere neasteptata a activitatii cerebrale in timpul resuscitarii. Parnia crede ca creierul muribund pierde mecanismele obisnuite de suprimare care ne permit sa ne concentram asupra sarcinilor individuale in timpul vietii de zi cu zi. „Cand mori, creierul tau este privat de oxigen si de nutrienti, asa ca se inchide. Iar acest proces de inchidere inlatura barierele… Dintr-odata ai acces la parti ale creierului pe care in mod normal nu le poti accesa… Toate gandurile sau amintirile tale ori interactiunile cu toti ceilalti ies la iveala.”
Specialistul subliniaza insa ca experientele persoanelor care sufera un stop cardiac sunt lucide, nu simple halucinatii. „Acei oameni nu delireaza si nici nu viseaza.” Deocamdata, o explicatie completa pentru experientele constiente ale persoanelor aflate pe moarte ramane evaziva. Dar cercetarile contureaza din ce in ce mai mult o imagine a mortii ca fiind un proces incredibil de activ si complex.
GABRIEL TUDOR
Comentarii