Exista multe teorii care incearca sa explice un mister, si anume aparitia omului pe Pamant si evolutia lui de-a lungul milioanelor de ani. Nici una nu a facut atata valva precum cea a lui Charles Darwin, desi astazi este tot mai contestata. Dupa mai bine de 150 de ani, inca n-am primit un raspuns unificator. Printre numeroasele teorii partiale se inscrie si ultima, lansata de un grup de cercetatori din California care considera ca creierul uman este mai evoluat in comparatie cu celelalte mamifere din pricina unei erori produse in timpul diviziunii celulare.
Aceasta eroare s-ar produce, dupa parerea autorilor unui studiu publicat recent, din cauza unor erori de copiere a genomului uman, atunci cand celulele se divid cand se produce transferul de informatie. Teoria pare sa fie inspirata de tehnologia informatica. Si in momentul copierii unor date de pe un mediu pe altul (cum e transferul informatiei de pe un stick de memorie pe un hard disc, de pilda) se produc unele erori. Orice utilizator de computer stie acest lucru. Pastrand comparatia, la fel si in cazul creierului uman, s-ar produce anumite erori de copiere ale genomului uman, acestea fiind, intr-un final, responsabile de anumite trasaturi cruciale ale creierului nostru, care ne fac sa fim mult mai evoluati fata de alte mamifere.
Totul se petrece in momentul divizarii
Faptul ca creierul uman este mai dezvoltat in comparatie cu restul mamiferelor este de domeniul evidentei. Doar explicatiile acestui fenomen nu sunt de fiecare data satisfacatoare, ele fiind mai degraba plauzibile decat adevarate. Cand orice celula se divide, mai intai se copiaza intregul genom. Noua teorie presupune faptul ca exact in timpul acestui proces pot aparea unele erori. Celula, de obicei, le ajusteaza in ADN, dar corectiile nu se produc in totalitate, astfel ca atunci cand unele raman necorectate, se produc schimbari permanente, care sunt denumite mutatii. Mutatiile se copiaza si ele in ciclurile urmatoare, si asta se intampla datorita actiunii de copiere a genomului. Intr-un final, asa s-ar explica de ce se ajunge la evolutii diferite. Este limpede ca totul se petrece la nivelul genomului. Din aceasta cauza, cercetatorii sunt de cateva decenii atat de preocupati de descifrarea structurii genomului uman.
Pentru ca, odata descifrat, s-ar pune capat celui mai profund mister al existentei umane: cine suntem? Deocamdata, sunt tatonari punctate de reusite nesemnificative. Autorii studiului amintit au scanat si ei genomul uman, cautand sa scoata la iveala dublurile cauzate de erorile de transfer, fiind convinsi ca acestea joaca un rol important in evolutia creierului. "Exista cam 30 de gene care au fost copiate in dublu exemplar in cazul oamenilor", este de parere cercetatorul Franck Polleux, de la Institutul de Cercetare Scripps din La Jolla, California. Iar acestea sunt unele dintre cele mai recente schimbari la nivelul genomului, mai spune acesta. Conform opiniei grupului de cercetatori, chiar si o singura copie in plus a unei gene poate avea efecte neasteptate. Aceasta copie, nefiind totusi esentiala precum originalul, produce schimbari care nu afecteaza organismul in mod dramatic, care, in consecinta, nu influenteaza supravietuirea organismului.
O gena de acum 3,5 milioane de ani?
Cercetatorii californieni au studiat o singura gena, si anume cea catalogata sub numele SRGAP2, despre care ei cred, fara ca asta sa insemne ca asa si este, ca ea s-a duplicat de cel putin doua ori (?) in cursul evolutiei, prima oara in urma cu 3,5 milioane de ani, si inca o data, dupa un milion de ani! Nu se stie insa de ce in ultimii 2,5 milioane de ani nu s-a mai produs nici o alta duplicare! Ca sa nu mai spunem ca cea de-a doua duplicare, care s-ar fi petrecut acum 2,5 milioane de ani, n-a fost completa. Asa spune teoria cercetatorilor americani. Pentru ca ar fi fost vorba despre duplicarea doar a unei parti a genei care a fost copiata din nou, parte care se pare ca a ar fi avut un efect major, influentand genomul uman. Cum se poate demonstra ca asa au stat lucrurile cu milioane de ani in urma?
Explicatia autorilor studiului este simpla: cand aceasta copie duplicata a portiunii de gena a fost adaugata genomului soarecilor de laborator (care nu o au), s-au observat schimbari in creierul acestora, organizarea neuronilor devenind mai eficienta. Si astfel, o simpla experienta si o concluzie vaga au nascut o teorie care se aplica doar prin deductie logica si oamenilor. Nu oamenilor de azi, ci australopitecilor! Pentru ca, spun cercetatorii amintiti, modificarile genomului s-ar fi petrecut candva, pe vremea in care hominidul Australopithecus se transforma in Homo, stramosul omului modern. Adica exact atunci cand creierul lui Homo a inceput sa-si mareasca volumul, aparand, conform teoriilor darwiniste acceptate, schimbari extrem de importante, printre care si abilitatile cognitive care evidentiaza pana azi deosebirea esentiala intre om si celelalte mamifere. Sa fie aceasta "eroarea" care ne-a salvat?
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii