Cam inainte de decernarea premiilor Nobel, are loc o alta festivitate de premiere, un fel de „Zmeurica de aur” („premiile rusinii” pentru cele mai proaste performante cinematografice) în lumea stiintei. Si anul acesta, ceremonia a avut loc la teatrul Sanders al Universitatii Harvard, în fata a 1.200 de spectatori care au vazut cum Dan Mayer a înghitit o sabie care i-a fost scoasa ulterior din gat de doctorul sau. Premiile IgNobel, sau cum le definesc organizatorii, „ceva care te face sa razi, apoi sa gandesti”.
Noi muncim, nu gandim
Pana la urma, nu se stie: premiile IgNobel sunt o bascalie la adresa celor serioase, Nobel, sau sunt, în sinea lor, o bascalie. Sa vedem ce le-a mai trecut unora prin cap. Arheologie: toata lumea stie cate surprize pot scoate la suprafata siturile arheologice. Asta în situatia în care nu se gaseste cineva sa le prade. Astolfo Gomes de Mello Araujo si Jose Carlos Marcelino, dupa lungi studii au descoperit modul în care armadillos, acele mamifere cu carapace grea, devasteaza noaptea ceea ce arheologii aranjeaza în timpul zilei.
Chimie: Aici lucrurile au fost mai spectaculoase. Trei cercetatori, Sheree Umpierre, Joseph Hill, si Deborah Anderson, au descoperit ca celebra bautura Coca-Cola, care ne intoxica pe toti, are si un foarte pronuntat efect spermicid, adica distruge spermatozoizii în drumul lor dezordonat. Numai ca au mai fost premiati si alti patru cercetatori, C.Y. Hong, C.C. Shieh, P. Wu si B.N. Chiang, si asta pentru simplu motiv ca, în mod accidental, ei au descoperit ca acest efect nu exista. Nu se stie daca cei patru nu erau în slujba puternicului concern.
Biologie: Aici stiinta se îmbina fericit cu sportul. Marie-Christine Cadiergues, Christel Joubert si Michel Franc au descoperit ca puricii cuibariti în blana cainilor sar mai sus decat cei din blana pisicilor. E vorba de Ctenocephalides canis si de Ctenocephalides felis. Primii sar 25 de centimetri, ceilalti doar 17. Fiind mai usor de prins, cred autorii studiului, puricii de caine sunt pe cale de disparitie. Desi contra insecticidelor nu-i ajuta nici macar saritul în lungime. Am înteles pericolul, dar de ce era nevoie de trei cercetatori?
Economie: Aici Geoffrey Miller, Joshua Tyber si Brent Jordan n-au avut timp sa se consacre studierii motivelor reale ale crizei financiare, ci s-au restrans la a observa ca dansatoarele la bara din cluburile erotice castiga mai multe bacsisuri atunci cand sunt în perioada fertila lunara. Literatura: Contrar parerilor ca o firma buna se construieste în team building-uri, David Sims a obtinut premiul cu cartea „Nenorocitule: o explorare narativa a experientei indignarii în cadrul organizatiilor”
Stiinte cognitive: 6 cercetatori japonezi au descoperit, si pe chestia asta au fost premiati, ca un fel de ciuperci gelatinoase au un rol foarte important în rezolvarea jocurilor de tip puzzle. Medicina: Dan Ariely a demonstrat ca experimentele placebo scumpe sunt mai eficiente decat cele mai ieftine. E ca la pantofi… Nutritie: Daca e-urile sunt peste tot, Massimiliano Zampini si Charles Spence au observat ca mancarurile au gust mai bun daca au denumiri mai atragatoare. Una e sa mananci „cartofi prajiti” si alta „cartofi rumeniti la soare orbitor de august”, nu?
Pace: Premiul a fost obtinut de Comitetul Federal Elvetian de Etica pentru ca a pus la punct un principiu legal conform caruia plantele au demnitate. Cu oamenii e mai greu. Fizica: O cercetare care a dus la o concluzie naucitoare: gramezile de corzi, sau de fire de par, ajung inevitabil sa se amestece Propunerea noastra pentru 2009, la capitolul economie: ambalarea fumului în pachete cubice amelioreaza criza financiara cu un coeficient egal cu diametrul unui pachet cilindric plin cu fum.
Comentarii