vârsta de 82 de ani, Alexandru FORJA – un om cu o biografie fabuloasa – nu numai ca are în urma realizari de invidiat, dar pare înca departe de a-si fi epuizat resursele stiintifice si culturale. Specialitatea sa este teoria sistemelor iar inventiile din Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice, pe parcursul celor 23 de ani lucrati acolo, îl au ca autor sau coautor.
vârsta de 82 de ani, Alexandru FORJA – un om cu o biografie fabuloasa – nu numai ca are în urma realizari de invidiat, dar pare înca departe de a-si fi epuizat resursele stiintifice si culturale. Specialitatea sa este teoria sistemelor iar inventiile din Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice, pe parcursul celor 23 de ani lucrati acolo, îl au ca autor sau coautor. De data aceasta, pentru cititorii „Magazinului”, doreste sa faca „o corectie la istoria poporului român, care contine omisiuni foarte grave”; pentru ca – mai sustine cercetatorul bucurestean – istoria se poate calcula!
Binecunoscuta balada a Mesterului Manole îl are drept personaj important pe Negru Voda, dar asimilat cu domnitorul Radu Basarab, caci sub numele din balada a ramas doar ca personaj legendar. Exista însa argumente în sprijinul ideii ca a existat un Negru Voda.
Secretele mormântului nr.10
Sapaturile din interiorul Bisericii Domnesti au scos la lumina mai multe morminte, între care si cel cu numarul 10, situat însa la un nivel mai profund, acolo unde s-au gasit urmele unei bisericute mult mai vechi. Scheletul respectiv – considera Al. Forja – este cel al lui Negru Voda, având însa câteva elemente halucinante: pe cap – diadema de margaritare a împaratilor bizantini, cizme de purpura, vestimentatie specifica acelorasi personalitati, iar nasturii tunicii având reprodusa stema de pe scutul fasciat al regilor unguri, însa dunga de argint a acestora din urma, la personajul din mormântul 10 era de aur, deci de rang superior. Nu e nici o speculatie aici: în armorialul de la W?nbergen (sec. al XIII-lea), se vorbeste despre un „Roi de Blaquie” (regele Valahiei), care detinea stema cu dunga de aur; probabil, acel „fugaras” de pe Arges, adica Negru Voda. În acelasi mormânt, s-a gasit si o pafta de aur, pe care apare o lebada cu cap de femeie – însemnul heraldic al cavalerului Baudoin de Flandre, cel ce a cucerit Constantinopolul la 1204 si a transformat celebra bazilica „Sfânta Sofia” în biserica catolica. Foarte ciudat, spada cu acelasi însemn nu a fost semnalata între descoperirile de la Curtea de Arges, dar ea apare, în perioada respectiva, ca exponat valoros al Muzeului de istorie din Bruxelles. Amanunt ce se leaga de alte „întâmplari” nu tocmai firesti, petrecute în legatura cu sapaturile arheologice amintite.
Pe la 1300, Rashid Ad Edin, cronicarul persan al lui Batu-Han, scria ca pe teritoriile valahe au înfruntat „poporul lui Kara-ulag” („Calaretul negru”, în limba mongola; adica Negru Voda?). Pe o cahla de la Biserica Sânnicoara apare vulturul bicefal bizantin; or, se stie ca însemnele heraldice nu se uzurpau. Astazi, stema orasului Curtea de Arges este vulturul bicefal. Sicriul de piatra de la nr. 10 este singurul mormânt cu gisant din România (cu capacul decorat în relief, semn ca acolo se afla trupul unui personaj de rang înalt). Acestea si alte argumente, puse de Alexandru Forja într-un program computerizat, indica existenta certa a lui Negru Voda si a unui regat bizantin în exil la nord de Dunare. O idee capabila sa genereze numeroase discutii.
Cea mai înalta piramida sau forma de relief naturala?
O „colina” ciudata, care se înalta din mijlocul padurii tropicale amazoniene, cunoscuta...
Comentarii