Cam de cinci ani se fac predictii negre în privinta presei tiparite, în sensul ca ea este pe cale de disparitie. Asta, în contextul avântului luat de jurnalismul online, de raspândirea blogurilor si avantajelor retelelor de socializare. În ciuda prezicerilor de tot felul, presa tiparita, cea cu o traditie de câteva secole, continua sa apara, cu toate imensele piedici care-i stau în cale: blocaje financiare, difuzare precara, cresterea costurilor de tiparire etc. Sa ne amintim debutul anilor 90 în tara noastra, când, dupa o explozie incredibila a tirajelor tuturor ziarelor tiparite, aparitia a mii de titluri noi, a urmat spargerea acestei „bule” publicistice care a început sa faca fata cu greu aparitiei altui gen de presa, cea video.
Au aparut mii de posturi tv locale, canale asa-zise „de stiri”, cu milioane de informatii care mai de care mai precare, închinate si supuse total si exclusiv ratingului. În acel moment, pe la începutul anilor 2000, s-a lansat pe piata pentru prima oara ideea ca presa tiparita este pe cale de disparitie, ea nemaiputând face fata asaltului feroce si inconsistent al canalelor de televiziune. Presa tiparita n-a disparut, cu exceptia unor cotidiene implicate politic, dar tirajele au scazut dramatic. Majoritatea cititorilor „traditionali” a ales informarea prin intermediul televiziunii: era mai convenabila, era „gratuita” (pretul informatiilor era cuprins în pretul abonamentului) si era continua, 24/7. Iar ca bonus, un bonus inexistent în presa tiparita, aparitia talk-show-urilor, întinse pâna noaptea târziu!
Publicatiile tiparite pe hârtie continua si azi sa apara, împreuna cu revista Magazin (lansata în anul 1957), care devine, astfel, cea mai longeviva publicatie din România. Dar existenta presei tiparite presupune preturi grele, atât financiare, cât si în privinta profesionalismului jurnalistilor care tin mortis sa produca o publicatie de culturalizare adevarata. Într-o perioada în care aceasta pare a fi ultima preocupare a jurnalistilor „de rating”. Apoi, la invazia canalelor de televiziune, s-a adaugat în ultimii ani invazia presei online, digitale, virtuale. O presa anonima, pentru ca sub masca pseudonimelor, oricine poate scrie orice, poate raspândi cele mai teribile prostii, poate silui limba româna fara complexe, ca sa nu mai vorbim despre manipularea politica.
Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului (Reuters Institute for the Study of Journalism) a publicat recent o analiza a tendintelor pentru 2016 intitulata „Journalism, Media and Technology Predictions 2016”.
Studiul facut analizând piata media din 26 de tari constata ca „presa tiparita este pe cale de disparitie”. Dar, subliniaza participantii la acest studiu, desi multe trusturi de presa si publicatii au realizat importanti pasi înainte în obtinerea de venituri din mediul online, „se manifesta si o oarecare rezistenta la schimbare, înca resimtita puternic în unele tari europene, precum Elvetia sau Austria, unde consumatorii de presa îsi schimba mai greu obiceiurile si unde veniturile din vânzarea presei scrise sunt înca la niveluri ridicate”. Asadar, mai sunt unele publicatii tiparite care se încapatâneaza sa reziste si nu vor sa dispara! Printre ele si revista Magazin!
Previziuni
Din previziunile Institutului Reuters lipsesc vorbele bune pentru presa tiparita, ca si cum ea este deja moarta si îngropata. Tendintele pe care le observa institutul pentru 2016 se refera doar la domeniul online, noul copil al generatiilor viitoare. Iata câteva dintre ele, conform Agerpres.
1) Colectarea de fonduri. De vreo doi ani s-a lansat moda strângerii de fonduri online, numita în media digitala „crowd-funding”. Oameni simpli apeleaza la acest sistem, dar si companiile private. Este amintit site-ul spaniol de stiri El Espanol care a reusit sa strânga 3,1 milioane de euro în mai putin de doua luni, prin sistemul de crowd-funding. Si alte firme de presa europene au strâns sume frumoase, adica peste 1 milion de euro, asa cum este cazul olandezilor de la De Correspondent sau cel al germanilor de la Krautreporter. La polul opus, companii puternice precum National Public Radio din SUA sau Wikipedia au demonstrat puterea finantarilor primite în mod regulat, prin organizarea unor comunitati de strângere de fonduri online si acordarea statutului de membru, strategii ce ar putea fi aplicate în cursul acestui an si de The Guardian.
2) Abonamente si microplati. Dupa modelul iTunes, compania Blendle, care s-a si intitulat „iTunes pentru jurnalism”, urmeaza sa fie lansata în curând în SUA, cu sustinerea gigantilor New York Times si Axel Springer SE, printre altele, ea dispunând deja de o baza de 550.000 de abonati din Olanda si Germania pentru un serviciu prin care utilizatorii platesc câtiva centi pe un articol accesat – si pot primi banii înapoi daca sunt dezamagiti de continut. O alta varianta de plata a continutului de presa vine de la Boston Globe, care percepe 99 de centi pe zi pentru accesarea tuturor informatiilor publicate pe site. Afacerea pare extrem de rentabila.
3) Aplicatiile mobile de presa. O mare parte din venituri vor proveni în acest an din vizitele repetate ale clientilor fideli online. Or, cum se constata o crestere a folosirii dispozitivelor mobile (smartphone, tablete) pentru accesarea site-urilor de presa devine importanta folosirea aplicatiilor mobile de presa. Si asta, din câteva motive-cheie: „In primul rând, aplicatiile vor fi protejate în continuare de programele de blocare a mesajelor publicitare. De asemenea, continutul aplicatiilor este acum vizibil, poate fi indexat în motoarele de cautare si poate trimite automat spre continut online. Un alt avantaj al aplicatiilor este ca asigura de fiecare data identificarea utilizatorilor si ca trimit notificari si alerte care atrag vizite repetate din partea acestora”.
4) Robo-jurnalism si presa viitorului. Daca se prezice aparitia robo-soldatilor în viitoarele razboaie la care se gândesc mai-marii lumii, de ce n-ar aparea si robo-jurnalistii? Progresul realizat în domeniul recunoasterii tiparelor si al generarii de text face, de pilda, ca unele companii sa lucreze deja la programe folosite pentru a produce stiri automat pentru Associated Press sau pentru Yahoo! Programele automate pentru Twitter acopera de pe acum subiecte de interes public pentru activitatea seismica din California, iar Washington Post a apelat la rândul sau la astfel de programe. Robo-jurnalismul bazat pe datele adunate de senzori, camere video sau drone are de asemenea potentialul de a reinventa jurnalismul local în ceea ce priveste informatiile meteorologice, din trafic sau evenimentele locale popularizate prin social-media. Dar, sa nu disperam: mai e mult pâna departe…
Asadar, va disparea presa tiparita? Locul ei este alaturi de cartile tiparite, mereu pentru cei care vor sa rasfoiasca o publicatie de calitate. Si sa nu uitam: în ciuda studiilor, viitorul este al presei tiparite, pentru ca ea traieste! Chiar si atunci când se opreste curentul electric.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii