Descoperit recent, craniul unui homo erectus i-a fãcut pe cercetatori sa creada ca in genele noastre stau cuibarite genele unui stramos misterios, care s-ar fi imperecheat cu oamenii de Neanderthal, acum un milion de ani.
Faptul ca oamenii de azi sunt urmasii genetici ai unui stramos necunoscut este o presupunere indrazneata si logica. De ce nu, pana la urma? Dar atunci cand trebuie sa spunem si al carui stramos, lucrurile se complica. Parerile sunt impartite, la fel si studiile antropologilor.
Poate ca specii de hominizi s-au imperecheat cu ceea ce numim Homo erectus, dar, deocamdata nimeni nu stie cu siguranta, scrie LiveScience.com, pentru ca „genomul acestei specii de oameni disparuti nu a fost niciodata secventializat”, dupa cum afirma Adam Siepel, biolog la Laboratorul din Cold Spring, unul dintre autorii unui studiu care examineaza relatiile stramosilor umani arhaici.
Amestec stravechi
Noua cercetare, publicata la inceputul lunii august in revista PLOS Genetics, sustine, insa, „ca indivizii unor grupuri arhaice s-au imperecheat cu neanderthalienii in urma cu 200.000-300.000 de ani, inainte ca Homo sapiens sa migreze in numar mare din Africa in Europa acum 50.000 de ani”. Asa se face ca, datorita acestui amestec arhaic, genele oamenilor de Neanderthal sunt prezente in proportie de 3-7 la suta in genomurile lui Homo sapiens antic, dupa cum sustin cercetatorii.
„Presupunerea noastra ferma este ca un grup de oameni anatomic moderni au parasit Africa, apoi s-au intalnit si s-au incrucisat cu neanderthalienii, probabil undeva in Orientul Mijlociu”, declara Siepel pentru Live Science. „Aceasta filiatie umana ar fi disparut, fie absorbita de neanderthalieni, fie pentru ca ar fi migrat inapoi in Africa”, mai spune cercetatorul.
Noua cercetare ilustreaza complexitatea istoriei profunde a umanitatii. De-a lungul timpului, s-au acumulat mai multe dovezi ca „oamenii si neanderthalienii s-au imperecheat in perioada in care populatiile lor coexistau in Europa, inainte ca neanderthalienii sa dispara cu aproximativ 30.000 de ani in urma.
In 2010, cercetatorii au stabilit ca intre 1 si 4 la suta din genele omului modern ale oamenilor din Asia, Europa si Oceania provin de la stramosi neanderthalieni. Daca se adauga si toate fragmentele de ADN neanderthalian prezent la toti oamenii moderni de astazi, atunci se poate spune ca „s-a pastrat aproximativ 20 la suta din genomul neanderthalian”, potrivit unor cercetari din 2014.
Pe masura ce oamenii de stiinta au reusit sa secventializeze fragmente fragile de ADN din fosilele stramosilor umani arhaici, a fost descoperita o retea complexa de incrucisari care se intinde pe parcursul mai multor milenii. Unii insulari din Pacific, de exemplu, sunt purtatorii unor fragmente din ADN-ul unei misterioase specii umane antice, cunoscute sub numele de denisovani.
Cercetatorii au folosit in studiul amintit o metoda de calcul computerizata pentru compararea genomului a doi neanderthalieni, un Denisovan si doi indivizi africani moderni (acestia din urma au fost alesi pentru ca oamenii moderni din Africa nu poarta gene neanderthaliene din incrucisarea care a avut loc in Europa incepand cu 50.000 de ani in urma).
Aceasta metoda le-a permis cercetatorilor sa observe scheme de recombinare, in care segmente de cromozomi (care sunt alcatuite din ADN) de la un individ se incorporeaza in cromozomii altuia.
„Incercam sa construim un model complet pentru istoria evolutiva a fiecarui segment al genomului, intre toti indivizii analizati”, a afirmat Siepel. „Graficul de recombinare ancestrala, asa cum se stie, include o ramificatie care surprinde relatiile dintre toti indivizii la fiecare pozitie de-a lungul genomului si evenimentele de recombinare care fac ca acele ramificatii sa se schimbe de la o pozitie la alta. Un avantaj al acestei metodei”, a mai spus Siepel, „este ca permite cercetatorilor sa gaseasca evenimente de recombinare in cadrul evenimentelor de recombinare”.
De exemplu, explica cercetatorul, „daca un fragment de ADN de hominid al unui stramos necunoscut s-a incorporat in genomul neanderthalian si apoi o imperechere ulterioara intre neanderthalieni si oameni a introdus acel ADN misterios in genomul uman”, prin aceasta metoda se poate identifica acel ADN „cuibarit”.
O istorie complexa
Analiza datelor a scos la iveala dovezi ale acestui tip de insertie a ADN-ului. Constatarea conform careia Homo sapiens pare sa se fi imperecheat cu neanderthalienii in urma cu 200.000-300.000 de ani se adauga astfel dovezilor anterioare despre o imperechere intre cele doua specii inainte ca oamenii sa se mute in masa in Europa, este de parere Siepel. Cercetatorii au mai descoperit ca 1 la suta din genomul Denisovan provine din genele unui stramos necunoscut, urmare a unui eveniment de incrucisare care trebuie sa fi avut loc, aproximativ, acum un milion de ani.
Acest stramos misterios ar fi putut fi Homo erectus, a spus Siepel, „deoarece Homo erectus probabil s-a suprapus in Eurasia cu stramosii denisovanienilor si neanderthalienilor”. Cu toate acestea, aceste fragmente sunt infime si nu exista secvente Homo erectus cu care sa le compari, deci acest lucru este speculativ.
Cercetatorii au descoperit ca, in ambele cazuri, aceste incrucisari s-au transmis din nou oamenilor moderni, mai exact 15 la suta din secventele de incrucisare gasite la denisovani sunt prezente la oamenii care traiesc astazi. Noile rezultate sunt o alta dovada ca „descendentele umane arhaice si moderne s-au amestecat destul de frecvent”. „Este imaginea unei serii de populatii distincte, dar inrudite, care se misca pe tot globul si interactioneaza frecvent intre ele, cu evenimente de incrucisare ocazionale care au produs descendenti hibrizi”, afirma Siepel.
„Acesti descendenti hibrizi ar putea, in unele cazuri, sa fi suferit de o conditie fizica redusa – aceasta este inca intr-o zona de controversa – dar se pare ca multi dintre ei erau suficient de sanatosi pentru a supravietui si a se reproduce, lasand un pachet de ADN uman arhaic si modern in neanderthalieni, denisovani si oameni moderni”.
Incertitudine dezarmanta
In 2013, un studiu vorbea despre stramosul misterios al omului modern care ar putea fi chiar… denisovanii.
Geneticianul evolutionist David Reich de la Scoala Medicala Harvard din Boston, SUA, a ajuns la concluzia ca denisovanii, aceasta populatie enigmatica, „s-a incrucisat cu neanderthalienii si cu stramosii oamenilor care acum locuiesc in China si alte parti din Asia de Est”.
Dar si mai surprinzator este faptul ca „denisovanii s-au mai imperecheat si cu o alta populatie arhaica disparuta care traia in Asia acum mai bine de 30.000 de ani si care nu sunt nici oameni, nici neanderthalieni”.
Paleoantropologul Chris Stringer, care nu a contribuit la studiu, nu are idee despre ce populatie este vorba, desi speculeaza ca aceasta populatie „ar putea fi inrudita cu Homo heidelbergensis, o specie care a parasit Africa acum aproximativ o jumatate de milion de ani” si care mai tarziu a dat nastere neanderthalienilor din Europa.
Si totusi, acea populatie misterioasa ar putea fi cea despre care vorbeste azi biologul Adam Siepel in studiul publicat recent in revista PLOS Genetics.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii