O uriasa lovitura a secolului al XIX-lea, darwinismul, si mai ales teoria evolutionista se prelungeste si în zilele noastre, numai ca, între timp, au aparut mai multe teorii alternative. Ele pot sta în picioare cu atât mai mult cu cât evolutionismul scârtâie la nivelul dovezilor. Sunt idei, la fel de bune sau de contestabile, ca si teoria lui Charles Darwin. Azi, daca te duci pe strada, printre trecatori, si îi întrebi despre teoria stringurilor vei fi privit cu indiferenta, dar daca aduci în discutie evolutionismul, risti sa fii înjurat. Conform unui sondaj Gallup, scrie listverse.com, doar 15 la suta dintre americani cred ca omul a aparut si a evoluat la întâmplare, ceea ce este mai putin decât numarul celor care mai cred ca presedintele Obama este musulman. Iata, în continuare, câteva dintre aceste teorii alternative.
Proiectul divin
Dupa o analogie simpla, sa ne gândim la sistemele de operare Windows, Mac OSX sau Linux pentru computere. Nimeni nu-si poate imagina ca aceste complexe arhitecturi sunt rodul întâmplarii sau al evolutiei de la surubelnita la microcip. Ele sunt rodul muncii unor designeri de software, al unor specialisti de înalta clasa. Cam acesta este si cazul aparitiei omului, a arhitecturii sale extrem de complexe. Se spune ca structura organismului uman este la fel de infinita si complicata precum întreg Universul. Aceasta structura nu poate fi decât rodul unui Arhitect Suprem si nu al unei dezvoltari aleatorii si întâmplatoare. Omul este un proiect al Arhitectului Divin.
Rezonanta morfica
Daca unii cercetatori discuta evolutionismul în biologie, Rupert Sheldrake a citit „Originea speciilor” a lui Darwin si s-a hotarât sa o aplice la Univers. Dupa teoria lui, a Rezonantei morfice, câmpuri invizibile împart un fel de memorie comuna, inclusiv stelele si galaxiile. În cartea sa „O noua stiinta a vietii”, Sheldrake sustine ca nu toate fenomenele vietii sunt explicabile în termenii legilor fizice si chimice, zise si mecaniciste, propunând ipoteza „cauzalitatii formatoare”, care umple golul existent. „Structura sistemelor trecute afecteaza aparitia sistemelor similare ulterioare prin «rezonanta morfica», ce actioneaza dincolo de timp si spatiu”.
Stiinta crestina
Stiinta crestina face parte din miscarea Noua Gândire, care afirma ca Dumnezeu este pretutindeni si totul este divin. Ea face un pas înainte atunci când sustine ca nimic nu exista în afara spiritului, ceea ce înseamna ca tot ce se afla în jurul nostru, de la telefonul inteligent din buzunar sau tipul morocanos din apartamentul alaturat, pâna la tableta la care scriem articolul pentru revista, este doar o iluzie. Ca balenele vorbitoare care ne apar în vise, fara sa stim de unde vin.
Stramosii cosmici
Majoritatea oamenilor accepta ideea ca Universul are o zi de nastere. Chiar daca acesta a fost creat de Dumnezeu sau de Big Bang, suntem de acord ca a fost un punct înainte ca realitatea pe care o stim noi azi sa existe. Teoria stramosilor cosmici vede lucrurile altfel. Conform suporterilor ei, Universul exista dintotdeauna si viata a existat dintotdeauna în acest univers. Viata complexa s-a format atunci când microbii din spatiu au ajuns pe Pamânt, unde s-au multiplicat. Si cum acesti microbi purtau urme ale altor microbi, viata avansata de aiurea din Univers, noi am evoluat imitând viata anterioara si asa mai departe. În fond, teoria capata sens, de vreme ce nu exista dovezi nici ale Big Bang-ului, nici ale civilizatiilor extraterestre.
Vechii astronauti
Teoria stramosilor nostri, astronautii, este similara cu cea a Arhitecturii Divine a stramosilor cosmici; toate elementele de baza sunt prezente: extraterestrii au venit pe Pamânt cu milioane de ani în urma si au sadit aici semintele vietii. Cei care cred în aceasta teorie aduc în sprijin vechi scrieri si desene care ar vorbi despre farfurii zburatoare si capsule spatiale ciudate. Erich von Däniken a fost cel care a lansat cu succes aceasta teorie, în celebra de acum carte a sa, intitulata „Chariots of the Gods. Unsolved Mysteries of the Past” („Carele Zeilor. Mistere nerezolvate ale trecutului”). Extraterestrii ar fi controlat astfel evolutia umana de la începuturi. Ideea este cuceritoare, dar ramâne întrebarea: cine i-a creat pe extraterestri? Si astfel ajungem din nou la Arhitectul Suprem.
Creationismul progresiv
Stim cu totii povestea Genezei: Dumnezeu a facut Pamântul în sase zile, apoi, în a saptea zi s-a odihnit putin. Ceea ce nu se stie este faptul ca aceste „zile” au durat câteva milioane de ani fiecare si au însemnat modificari evolutive uriase! Într-adevar, în gândirea creationista progresiva, Dumnezeu nu s-a grabit, a creat „cu încetinitorul” plantele si animalele si tot restul, de-a lungul unei perioade lungi de timp, parca pentru a lasa fiintele nou-create sa se obisnuiasca unele cu altele. Practic, teoria este o încercare de a pune de acord dovezile geologice (care spun ca Pamântul are o vârsta de câteva miliarde de ani) cu creationismul (care spune ca Pamântul e tânar, nu are decât sase mii si ceva de ani).
Evolutia teista
Aceasta teorie il aduce cel mai aproape pe Dumnezeu de Darwin. În vreme ce majoritatea crestinilor respinge evolutia ca fiind incompatibila cu Biblia, cei care cred în evolutia teista cred ca Dumnezeu a creat Universul si tot ce exista în el, numai ca el a creat totul cu sprijinul stiintei. Asadar, Big Bang-ul, fizica cuantica, viteza luminii si evolutia au fost toate produse ale profesorului Dumnezeu, care a amestecat o mâna de atomi în laboratorul lui stiintific celest apoi, i-a facut sa explodeze pentru a vedea ce se întâmpla. Teoria este inteligenta, pentru ca nu-i mai face pe oameni sa se certe pe argumente stiinta versus religie, în acest fel disparând diferentele. Asa ca nu ne mai pierdem timpul cu filozofari inutile, cronofage…
Creationismul
Spre deosebire de teoria creationismului progresiv, creationismul sustine ca tot ce se spune în Cartea Genezei este adevarat. Adica: Dumnezeu a creat Pamântul si restul în sase zile consecutive, fiecare de câte 24 de ore. Noi suntem descendentii lui Noe si la un moment dat au existat si niste Giganti. Pamântul are o vârsta de numai sase mii de ani, asa ca toate probele geologice, incluzând fosilele, nu sunt decât baloane de sapun sau elemente plantate de Dumnezeu pentru a ne induce în eroare. Ca teorie, creationismul este cea mai îndepartata de evolutionism, fara a-i declara razboi lui Darwin, dar este atât de controversata, încât chiar si o fata bisericeasca, precum fostul arhiepiscop de Canterbury era împotriva predarii ei. Cu toate acestea, ca sa încheiem cum am început, cu un sondaj Gallup, 46 la suta dintre americani cred în creationism. Poate ca în subconstient, lumea crede în Arhitectul Suprem, cel care a proiectat organismul perfect si infinit de complex al vietuitoarelor de pe Pamânt. Sistemul de operare al vietii care e imposibil de spart, oricât de mult ar încearca stiinta. Nu înca…
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii