Fenomenele naturale nu pot fi „conservate” si expuse intr-un muzeu, dar ele pot fi readuse in actualitate, datorita consemnarilor scrise ce dateaza de veacuri si milenii.
Se poate vorbi despre unul dintre cele mai fascinante spectacole ceresti, aparut in conditii speciale si despre care numai rareori poate fi „privit” dintr-o perspectiva istorica. Referirile explicite la ceea ce numim aurora boreala, desi poate ne-am astepta ca ele sa vina dinspre zona scandinava ori dinspre Alaska sau tinuturile Groenlandei, surprinzator se plaseaza catre fabulosul Extrem Orient, mai exact in China antica.
Un eveniment ceresc mentionat intr-un text din multimilenarul imperiu asiatic se do-vedeste a fi cea mai veche referire cunoscuta la o aurora, precedand-o pe urmatoarea ca datare, cu aproximativ trei secole, potrivit unui studiu recent realizat de cercetatorii Marinus Anthony van der Sluijs din Canada si Hisashi Hayakawa de la Universitatea Nagoya, Japonia.
Analele de bambus (Zhushu Jinian, in mandarina) reprezinta o cronica a istoriei Chinei, de la cele mai vechi timpuri legendare, pana la momentul probabil al inceperii scrierii lor, in secolul al IV-lea i.Chr. Desi aceasta cronica este cunoscuta de mult timp, o analiza recenta asupra sa ofera noi perspective, surprinzatoare.
In acest caz, cercetatorii au examinat mentiunea unei „lumini in cinci culori” vazute in partea de nord a cerului, intr-o noapte spre sfarsitul domniei regelui Zhao din dinastia Zhou. Desi anul exact este incert, s-au folosit reconstructii actualizate ale cronologiei chineze pentru a se stabili 977 si 957 i.Chr. drept cei mai probabili doi ani, in functie de datarea domniei lui Zhao.
Este interesant faptul ca descrierile populare ale aurorelor boreale pot fi impinse atat de mult inapoi in timp. Astfel de informatii istorice sunt valoroase si din alte motive, ajutand oamenii de stiinta sa prelucreze modele pe termen lung ale variabilitatii vremii spatiale si ale activitatii solare, pe perioade de timp incepand de la decenii pana la milenii.
Intelegerea acestor fluctuatii pot ajuta societatile sa se pregateasca pentru viitoarele eruptii solare de mare amploare si pentru perturbarea infrastructurii tehnologice pe care acestea le pot provoca.
Aceasta inregistrare este singura referire istorica cunoscuta la un eveniment meteorologic spatial, inainte de „Marele minim (solar) homeric” (810-740 i.Chr.), care ar trebui sa fie numit „Marele minim neoasirian” din cauza a datelor controversate ale lui Homer, potrivit oamenilor de stiinta de astazi.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii