Previziunile asupra viitorului apropiat sunt excelente în tãrile Uniunii Europene, adicã acolo unde bunãstarea se mãsoarã nu numai prin mãrimea contului bancar al fiecãrui cetãtean ci si prin standardul sãu real de viatã (notiune complicatã, greu de definit, în care trebuie sã contabilizãm, alãturi de cheltuielile pentru alimentatie, îngrijire medicalã, îmbrãcãminte, locuintã, scoala copiilor si altele, inefabile, ca: Soarele, aerul curat, vacantele de zãpadã, cultura profundã, bogãtia traditiilor etc.).
Previziunile asupra viitorului apropiat sunt excelente în tãrile Uniunii Europene, adicã acolo unde bunãstarea se mãsoarã nu numai prin mãrimea contului bancar al fiecãrui cetãtean ci si prin standardul sãu real de viatã (notiune complicatã, greu de definit, în care trebuie sã contabilizãm, alãturi de cheltuielile pentru alimentatie, îngrijire medicalã, îmbrãcãminte, locuintã, scoala copiilor si altele, inefabile, ca: Soarele, aerul curat, vacantele de zãpadã, cultura profundã, bogãtia traditiilor etc.). Fondul Monetar International, aceastã superbancã în serviciul Americii de Nord prognozeazã pentru 2000 o crestere a acestor valori de 4,7 la sutã – luând drept câmp de studiu Franta, tara cu viata „cea mai dulce” din lume, unde puterea de cumpãrare a familiilor a sporit cu 2,6 la sutã în 1999, iar veniturile brute cu un formidabil 4,1 la sutã – si o majorare a bugetului tãrilor U.E. de 3,3 la sutã. Mai putini someri, mai multi milionari, o mai mare dorintã de consum si deci transferul mai rapid al banilor, mai ales cã mijloacele electronice (e-commerce, e-money – adicã comert electronic si bani electronici) ajutã la propãsirea natiunilor Terrei de Nord, si deci si a Europei de Vest.
…Dar… pe de altã parte, James Wolfensohn, presedintele Bãncii Mondiale – celãlalt jandarm financiar al Americii de Nord – are, de curând, o interventie aproape agresivã în hebdomadarul francez „Le Nouvel Observateur”… si în sens opus consideratiunilor „confratelui” F.M.I. Trei miliarde de oameni, deci jumãtate din populatia Pãmântului trãiesc cu mai putin de doi dolari pe zi, afirmã bancherul de la Washington! Si cum pânã în 2020 Terra va adãposti, cu sigurantã, peste 8 miliarde de locuitori, cresterea sãrãciei se mãsoarã în miliarde! – atrage atentia Wolfensohn. Ceea ce ne obligã sã declarãm lupta împotriva sãrãciei ca prioritatea prioritãtilor în anii care urmeazã. Pentru cã situatia economicã actualã – 20 la sutã din populatia terestrã (si dintre tãrile Pãmântului) detin 80 la sutã din bogãtia lumii, iar restul de patru cincimi al speciei umane stãpâneste doar o cincime din „averea” lumii – este un tablou pur si simplu exploziv. O lume nedreaptã este o lume periculoasã, avertizeazã capitalistul James Wolfensohn. O lume în care ultrabogatii cheltuiesc doar 0,75 la sutã din venitul lor ca ajutor pentru tãrile sãrace este o dovadã cã Banca Mondialã nu a reusit în misiunea sa de a eradica, prin globalizare, sãrãcia – recunoaste presedintele Bãncii Mondiale. Surprinzãtor, efectuând specialistii bãncii studiul si ancheta lor în rândul a 60000 persoane foarte sãrace, am ajuns la concluzia – continuã el – cã ceea ce ei reclamã, ca prioritate, este nu nevoia acutã de bani, ci aceea de cucerire a propriei lor demnitãti!… Dar, pentru a combate eficient sãrãcia trebuie sã reusim sã luptãm cu toti adversarii greu de învins: coruptia, îngrijirea medicalã precarã si lipsa de educatie. Poate cã atragerea mai multor organisme ale societãtii civile în aceastã luptã este una dintre cãi – atât doar cã si aceste organizatii neguvernamentale (ONG-urile) trebuie sã fie perfect transparente pentru a merita încrederea noastrã si a evita transferul coruptiei de la administratiile de stat la societatea civilã. Pentru cã, din pãcate, prea multi politicieni si sefi de state sunt mai degrabã preocupati de alegerile din tãrile lor decât de problemele viitorului si riscãm ca exportul de sãrãcie sã creascã cu mare vitezã, în anii care urmeazã, îsi încheie pledoaria unul dintre cei mai mari specialisti în finante pe care îi are, astãzi, planeta…
Fluierul „politistului” antic
Un fluier vechi de 3.300 de ani, sculptat dintr-un os de deget...
Comentarii