Extremofilele

          Într-un articol din celebra „National Geographic” – care, aflati, apare si în versiune româneasca, îngrijita de cunoscutul speolog Cristian Lascu – se face, în ultimul numar al revistei, un inventar al mediilor în care, în ciuda conditiilor extrem de dure, microbii – deci viata – prospera, desi, conform legilor cunoscute, miracolul bios-ului n-ar trebui sa se întâmple! Karl Stetter, biolog la Universitatea germana din Regensburg, întocmeste o lista cu 7 asemenea habitaturi.
          Primul este cel al „izvoarelor” termale oceanice de mare adâncime, cele mai fierbinti locuri de pe planeta în care s-a descoperit viata.

          Într-un articol din celebra „National Geographic” – care, aflati, apare si în versiune româneasca, îngrijita de cunoscutul speolog Cristian Lascu – se face, în ultimul numar al revistei, un inventar al mediilor în care, în ciuda conditiilor extrem de dure, microbii – deci viata – prospera, desi, conform legilor cunoscute, miracolul bios-ului n-ar trebui sa se întâmple! Karl Stetter, biolog la Universitatea germana din Regensburg, întocmeste o lista cu 7 asemenea habitaturi.
          Primul este cel al „izvoarelor” termale oceanice de mare adâncime, cele mai fierbinti locuri de pe planeta în care s-a descoperit viata. Apa de mare se infiltreaza prin hornuri spre centrul Pamântului, se încalzeste si se întoarce spre fundul oceanului sub forma de vapori, în care haladuiesc microbii unicelulari Archaea, probabil forma cea mai veche de viata de pe Terra.
          Deserturile de gheata din Alaska au oferit a doua mare surpriza exobiologilor (adica cercetatorilor vietii aparute în afara potecilor batute), unde microorganisme realizând fotosinteza au fost descoperite în roci translucide, vietuind în ciuda celor minus 400C – minus 500C.
          Trei: gropile oceanice, de tipul celei numite a Marianelor, din Pacific. Desi presiunea este gigantica, si în ciuda frigului si a întunericului, microbi barofili (adica iubitori de presiune) au fost demascati de un batiscaf japonez, la aproape 12.000 metri adâncime. Locuri îngrozitor de sarate – de tipul Marii Moarte si a lui Great Salt Lake – sunt gazde primitoare ale microbilor halofili (iubitori de sare), în ciuda concentratiei de aproape 100 grame de sare la litrul de… saramura.
          Izvoare termale aflate la punctul de fierbere al apei – în Peninsula Kamciatka, de pilda – constituie ce-a de a cincea surpriza, microbii se simt acolo bine-mersi, desi apa clocotita mai are, în plus, si urme de acizi, baze, chiar arsenic!
          Microbii de uscat de mare adâncime intra în cea de a sasea categorie, fiind depistati în pungile de petrol calde, la peste 3000 metri adâncime, sub coasta de nord a peninsulei Alaska si, tot atât de adânc, sub fundul Marii Nordului.
          Cel mai senzational mediu de viata este însa cel radioactiv – aproape imposibil de explicat cum viata se agata de acest ucigator habitat! – si el este locul în care s-a gasit ca bacteria Kineococeus radiotolerans se simte perfect, prospera si… da sperante ecologistilor: poate, în viitor, Kineococeus va fi convins sa munceasca pentru energeticienii din industria nucleara, prelucrând – prin mecanisme pe care înca nu le cunoastem – deseurile radioactive ramase de la combustibilii nucleari „arsi” în centralele nuclearo-energetice din cele 41 de tari care folosesc pasnic atomul.
          Dar si celelalte extremofile îsi au importanta lor pentru stiinta. Caci, gânditi-va, mai avem doar doua decenii pâna vom pune piciorul pe planeta Marte si doar treizeci de ani pâna ce ne vom apuca de cea mai importanta antrepriza a lui Homo faber, terra-formarea planetei Marte. Cu Archaea în bagaje, „martienii” vor reusi, se spera, sa transforme atmosfera si scoarta planetei vecine, facând-o sa fie, în doar câteva secole, dupa chipul si asemanarea Pamântului.
          Apoi: prelucrarea celorlalte doua planete telurice – Venus si Mercur, ca „locuinte” pentru anii 3000 – si a gazoaselor Jupiter si Saturn, ca surse de energie, atunci când, stingându-se Soarele, vom avea nevoie sa aprindem mici stele chiar în interiorul Sistemului Solar.