Inarmat cu sprijinul regal al lui João al II-lea, flancat de fratele sau, Pero Diaz, care comanda nava de aprovizionare, Bartolomeu Diaz a pornit la drum în 1487, cu gândul de a ajunge în India si, între episoade, sa încerce sa gaseasca urmele legendarului Prester John, calugar crestin si rege african. Acest Prester John se nascuse cândva, prin secolul al XII-lea, dar la fel de bine putea sa fie vorba de secolul al XIII-lea sau chiar al XIV-lea, nimeni nu stie unde, desi este cunoscut, unanim, drept „legendarul rege crestin african” al evului mediu. Ei, bine, tocmai legenda acestui personaj, posibila existenta a unui preot-rege crestin numit Prester John, dar si lupta împotriva Islamului, au alimentat în acel secol al XV-lea european, finantarea calatoriilor si a explorarilor din Africa si India.
Legenda lui Prester John a trait în Europa din secolul al XII-lea pâna în secolul al XVII-lea, si asta numai datorita unei scrisori, datata aproximativ în anul 1145, în care era descris un regat crestin pierdut undeva în imensitatile Africii sau ale Asiei. Scrisoarea a fost copiata si s-a raspândit în toata Europa de-a lungul mai multor decenii, ceea ce a si facut ca legenda sa creasca si sa se îmbogateasca periodic cu detalii care mai de care mai exotice: Prester John era descendentul unuia dintre Magi; omul avea calitati paranormale si domnea peste un teritoriu imens, plin de bogatii si de creaturi ciudate; dar, cel mai semnificativ, obtinuse suficiente victorii asupra armatelor musulmane, motiv pentru care se putea conta pe el ca pe un eventual aliat în razboaiele de cucerire a noilor teritorii, resurse si suflete.
Cum se vede, problema regatelor europene, în lipsa puterii Americii care înca nu se nascuse, era tot un „razboi al civilizatiilor”, grefat pe aceleasi motive pe care le au si parintii actuali ai conceptului, si anume, lupta împotriva islamismului si preluarea bogatiilor naturale. Cum nimic nu e nou sub soare, nu e de mirare ca regele Portugaliei João al II-lea avea în vedere si o actiune de colonizare, nu doar o sfânta descoperire geografica. În privinta regatului lui Prester John, însa, lucrurile erau destul de neclare.
În epoca, se banuia ca vechiul regat crestin se afla undeva în est, în India sau, în povestile mai recente, în Etiopia. Posibilitatea ca un alt regat crestin sa fi existat de partea cealalta a teritoriilor musulmane fusese, de secole, un adevarat catalizator pentru inaintarea Europei spre Asia, Africa si India. Asa se si explica ideea regelui João al II-lea de a-l trimite în 1487 pe Bartolomeu Diaz într-o expeditie care urma sa statorniceasca o ruta maritima prin est, si nu prin vest, spre India. În plus, dincolo de implicatiile geo-politice strategice, povestea lui Prester John era, pentru crestinii europeni devotati, o evidenta a universalitatii mesajului lui Iisus.
Sigur ca asupra originii legendei, daca a existat vreuna, sunt azi multe speculatii si prea putin consens. Totusi, povestea lui Prester John, cunoscut si sub numele de Presbyter John sau Presbyter Johannes, trebuie sa fi aprins si imaginatia lui Bartolomeu Diaz atunci când s-a hotarât sa se înhame la aceasta uriasa aventura. Si cum e greu sa descoperi o legenda si chiar daca Bartolomeu Diaz nu a trasat si un drum maritim spre India, el a reusit, totusi, sa ramâna în istorie. În 1488, zgâltâit de furtuni puternice, Diaz a ocolit sudul Africii, dar fara sa-si dea seama de acest lucru. A aruncat ancora într-un loc care azi se numeste Mossel Bay.
De-abia la întoarcerea spre tara, în 1488, Bartolomeu Diaz a descoperit ceea ce el a botezat Capul Furtunilor sau „Cabo Tormentoso” în limba lui, dar pâna si bucuria botezarii unui tinut nou i-a fost luata de regele sau, care a tinut ca locul sa se numeasca „Caboda Bõa Esperança” sau cum îi spunem noi, Capul Bunei Sperante. Sa recunoastem ca João al II-lea a fost mai inspirat decât supusul lui, lucru rar la acea vreme, totusi. Azi multi cred ca Buna Speranta este cel mai sudic punct al continentului african, desi realitatea este alta. Cel mai sudic punct al Africii se numeste Cape Agulhas. Dar Diaz nu stia asta, atunci in 1488.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii