Reiau un subiect „fierbinte” din biologie – cel al celulelor susa (sau stem – celule precursoare, pentru organele corpului uman) – pentru ca aici ne aflam, în lumea stiintei, în cel mai „fierbinte” domeniu al ei, cu temperatura (stiintifica) mult mai ridicata decât mecanica cuantica, biomemoriile pentru computere sau Big Bang-ul, explozia initiala, cea care a nascut Universul în care traim.
Aceste celule precusoare / stem / susa au fost „demascate”, cu ani în urma, în procesul de mitoza, de diviziune celulara urmând fecundarii unui ovul de catre un spermatozoid (la om, la soarece, la orice organism superior).
Reiau un subiect „fierbinte” din biologie – cel al celulelor susa (sau stem – celule precursoare, pentru organele corpului uman) – pentru ca aici ne aflam, în lumea stiintei, în cel mai „fierbinte” domeniu al ei, cu temperatura (stiintifica) mult mai ridicata decât mecanica cuantica, biomemoriile pentru computere sau Big Bang-ul, explozia initiala, cea care a nascut Universul în care traim.
Aceste celule precusoare / stem / susa au fost „demascate”, cu ani în urma, în procesul de mitoza, de diviziune celulara urmând fecundarii unui ovul de catre un spermatozoid (la om, la soarece, la orice organism superior). Diviziunea celulara se porneste – si aici, cu umilinta, oamenii de stiinta spun: din motive necunoscute… – celula se „rupe” în doua parti, cele 2 parti în alte 4, etc., etc., mitoza foloseste puterile lui 2 (2, 4, 6, 8, 16, 32…) – se obtin grupari de celule de acelasi tip (morula, blastula, gastrula – manualele de Biologie descriu exact procesul) iar în a 5-a zi, tot „din motive necunoscute” (ce lovitura pentru aroganta creierului nostru!) încep sa apara celulele specializate – cele care se vor transforma în neuroni sau în globule rosii (sângele) sau în tesut osos, muscular sau – amanunt foarte important – în ficat, stomac, creier.
Ce au îndraznit sa faca biologii? Au scos oul fecundat în afara uterului matern, l-au crescut in vitro, adica în vasul de experienta, hranindu-l cu ser fiziologic si alte lichide, procesul de mitoza s-a declansat (la cine stie ce semnal ceresc…), iar experimentatorii l-au întrerupt, în ziua a 5-a, preluând doar celulele-susa misterios nascute, pe care le-au pus, separat, în „pepiniere” de celule specializate. Dupa care, nu-i asa, putem injecta creierul, ficatul, stomacul bolnav al „tatalui” sau „mamei”, adica al donatorilor de spermatozoid, respectiv, de ovul, stratul de celule functionale. Aceste implanturi nu vor fi rejectate de pacient (caci trupul îsi recunoaste propriul ADN) si vor contribui la îmbunatatirea lui. Simplu? Nu, pentru ca bisericile si moralistii s-au amestecat în afacerile stiintei. Pentru ca, sustin cârtitorii, stiinta s-a amestecat, în cazul celulelor-susa, în chiar treburile Creatorului. Asa ca celulele-susa embrionare au fost condamnate viguros de bigotul G.W. Bush si de alti politicieni si excluse din arsenalul medical al SUA si al multor tari avansate.
S-a crezut, o vreme, ca locul lor poate fi luat de asa-numitele celule-susa adulte, un fel de „rezerva” de celule de ziua a 6-a (de la procreare), pe care fiecare organism si le pastreaza în creier, intestine, piele, maduva oaselor, probabil, pentru eventualele reparatii de care corpul are nevoie, în timpul vietii. Dar s-a observat ca acest gen de celule au doar o mica parte din plasticitatea celulelor-susa embrionare, cu un mic „profit” doar în rentabilizarea, într-o oarecare masura, a ficatului sau tesutului muscular ale pacientului de la care au fost prelevate. Cercetatorii sunt însa siguri ca doar miraculoasele celule precursoare embrionare vor putea fi marii „doctori” pe care genetica si biologia moleculara ni-i pot oferi. Cercetari avansate, în Coreea de Sud si in Marea Britanie, în China si în alte tari mai putin bigote ne dau mari sperante: folosind, pentru auto-reparare, celule embrionare precursoare, pe care le obtinem dezvoltând – poate prin fecundatie în vitro, poate chiar prin clonare – parti de organe utile, ne putem gândi la transformarea noastra în Matusalemi capabili sa haladuiasca pe Terra sau în afara ei, sute si sute de ani.
Epave descoperite în Carolina de Nord
Arheologii au localizat epavele a patru vase din secolul al XVIII-lea în...
Comentarii