Pretuit inca din timpuri stravechi, motiv pentru care cele mai renumite smaralde pot fi vazute doar in muzee si colectii, smaraldul este piatra pretioasa a carei culoare de neconfundat este acceptata ca definitorie pentru nuantele de verde (verde-smarald) si in jurul careia s-au "tesut" multe legende. Uitandu-ne departe in istoria incasilor si astecilor din America de Sud, unde si astazi se gasesc cele mai bune smaralde, aflam ca acestia considerau aceasta piatra pretioasa ca fiind sfanta. Smaralde au fost exploatate si de faraonii egipteni cu circa 4000 de ani in urma, chiar daca acestea nu erau de calitate, tinand cont de standardele de astazi.
Istorie, origine si culoare
Smaraldele erau cunoscute si pe vremea Romei antice. Numit si "regele" pietrelor pretioase, smaraldul a fost folosit din totdeauna pentru bijuterii, amulete si obiecte religioase, iar cele de exceptie s-au pastrat in tezaure si colectii muzeistice. Denumirea de "smarald" provine din latinescul smaragdus, preluat la randu-i din greaca. Smaraldele au fost redescoperite la inceputul secolului al XIX-lea, iar stiinta care se ocupa cu studiul pietrelor pretioase se numeste gemologie.
Este o piatra pretioasa, varietate a berilului, din aceeasi clasa cu acvamarinul, mineral incolor. Smaralde fara imperfectiuni s-au gasit foarte rar, majoritatea lor continand impuritati de minerale. Un smarald pur, fara impuritati, este considerat chiar mult mai valoros decat un diamant de aceeasi greutate, tocmai din motivul amintit mai inainte. Astazi, cele mai frumoase smaralde dar si de calitate, sunt considerate cele extrase din cele peste 100 de mine aflate pe teritoriul Columbiei dar, la fel de pretioase sunt si cele care provin din Zambia, Brazilia, Zimbabwe, Madagascar, Pakistan, India, Rusia si Afganistan, iar, recent, zacamintele descoperite in Carolina de Nord. Cele mai cunoscute exploatari raman insa la Muzo, Chivor si Coscuez in Columbia. Culoarea smaraldelor este verde, unica, data de intruziunile altor elemente chimice, iar unele au tente de albastrui sau galbui. Culoarea de la verde intens, la verde-bleu, verde-galbui pana la verde inchis este data de procentul de crom si vanadiu pe care-l contin.
Legenda si adevar
In Egiptul Antic, smaraldul era considerat piatra zeitei Isis, protectoarea casniciei, simbol al armoniei si fidelitatii conjugale. Acest simbol s-a pastrat si in Evul Mediu. Se credea ca logodnicul poate verifica puritatea viitoarei sotii, daruindu-i un inel cu smarald, a carui piatra isi pierdea din stralucire daca aceasta nu mai era virgina.
Se spune ca Policrates din Samos, un om deosebit de bogat si protector al artelor, i-a intrebat pe preoti ce sa le daruiasca zeilor drept multumire pentru viata implinita pe care o ducea, iar acestia l-au sfatuit sa le dea comoara cea mai draga lui. Atunci el le-a daruit inelul cu smarald de care nu se despartise niciodata, aruncandu-l in mare. Legenda spune ca seara la cina, in pantecele pestelui pus pe masa, a fost gasit inelul, iar acest fapt a fost interpretat ca un refuz al zeilor de a-l apara. Peste cateva luni Policrates a fost luat prizonier si crucificat de catre persii care cucerisera insula Samos.
Si alte personalitati ale vremurilor indepartate au iubit aceasta piatra pretioasa. Regina Cleopatra, Nero, Hadrian, Carol cel Mare si Alexandru Macedon. Carol cel Mare a primit in anul 800 un medalion de la Papa Leon al III-lea, ce avea intre cele doua cabosoane de smarald o aschie din crucea pe care a fost rastignit IIsus. Acest medalion se afla in tezaurul catedralei de la Reims si simbolizeaza credinta c-ar fi fost protejat in toate bataliile.
Smaralde fara egal
Muzeul de Istorie Naturala din New York are o expozitie unde este expusa o ceasca din smarald pur ce ar fi apartinut imparatului Jehangir iar alaturi de acest obiect sta "Patricia" unul dintre cele mai mari smaralde din Columbia. Si colectia de la Banca din Bogota este formata din cinci cristale de smarald deosebit de valoroase ca sa nu mai amintim expozitiile de la Palatul Topkapi din Istanbul si cate altele. Venind mai aproape de zilele noastre, nu demult a fost extras cel mai mare smarald, nici nu se putea altundeva, din mina Muzo, Columbia, cantareste 2,5 kg si are 11.000 carate si a fost botezat "Fura", in semn de omagiu pentru o fata indiana care, potrivit legendei, ar fi trait in orasul unde a fost gasita piatra. Specialistii nici macar nu i-au putut estima valoarea. Se afla expus la muzeul din localitatea Muzo. Si minerii unei companii din Zambia au descoperit un smarald mare in greutate de 1,225 kg si 6225 carate si l-au denumit "Insonfu", adica "elefant".
IOANA FLORIA
Comentarii