Tim Friede avea moralul la pamânt dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001: acesta este motivul care l-a determinat sa coboare în pivnita locuintei sale, unde s-a lasat muscat de doi dintre cei mai periculosi serpi din lume, dar patru zile mai târziu, el a iesit din coma.
„Stiu cum este sa mori din cauza unei muscaturi de sarpe”, a declarat acest american de 57 de ani într-un apel video realizat din locuinta sa din orasul Two Rivers, o mica localitate din statul Wisconsin.
Desi incidentul ar fi putut sa îl faca sa devina dezgustat de serpi pentru totdeauna, el si-a promis pur si simplu sa fie mai prudent în viitor. Din 2000 pâna în 2018, Tim Friede s-a lasat muscat de serpi veninosi de peste 200 de ori si si-a injectat el însusi veninul acestora de peste 650 de ori.
S-a supus acestor experimente extrem de dureroase pentru a viza dobândirea unei imunitati totale împotriva muscaturilor lor, sperând sa contribuie la dezvoltarea unui antivenin mai bun.
Aceasta practica, ce consta în obtinerea unei imunitati fata de substante toxice prin ingerarea unor doze din ce în ce mai mari, este denumita „mitridatism”, care face trimitere la Mitridates al VI-lea (113 î.Hr. – 63 î.Hr.). Potrivit legendei, acest rege grec, temându-se sa nu fie otravit de dusmanii sai, a ingerat cantitati tot mai mari de arsenic pentru ca organismul lui sa se obisnuiasca cu acea substanta toxica.
Tim Friede, fost sofer de camion, care nu detine nicio diploma universitara, s-a luptat mult timp pentru a fi luat în serios de oamenii de stiinta. Dupa 25 de ani, studiul bazat pe experimentele sale a fost publicat în revista Cell, informeaza AFP/ Agerpres.
Studiul arata ca anticorpii din sângele sau ofera protectie împotriva multor muscaturi de sarpe, iar autorii cercetarii spera acum ca hiperimunitatea dobândita de Tim Friede va face posibila dezvoltarea unui antivenin universal. Antiveninurile actuale functioneaza doar pentru una sau câteva dintre cele 600 de specii de serpi veninosi cunoscute.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), muscaturile de sarpe ucid anual aproximativ 138.000 de persoane si provoaca amputatii sau alte dizabilitati pentru alte 400.000 de persoane. Aceste cifre sunt însa subestimate, deoarece victimele traiesc în general în regiuni sarace si izolate, iar incidentele nu sunt mereu raportate.
Prima sa muscatura, suferita la vârsta de cinci ani, de la un sarpe inofensiv, a ramas pentru el o amintire vie. „Mi-a fost frica, am plâns, am fugit”, îsi aminteste el. Dar apoi a început sa aduca reptile acasa, ascunse în borcane de muraturi, spre disperarea mamei sale.
Astfel s-a nascut si fascinatia sa pentru serpi: a învatat, în timpul unui curs, sa le extraga veninul. Metoda de fabricare a antiveninului nu s-a schimbat aproape deloc în 125 de ani: doze mici de venin de sarpe sunt injectate în cai sau oi, care produc apoi anticorpi ce pot fi utilizati ca antivenin.
Însa acesta este eficient doar pentru o specie anume, iar unii dintre anticorpi pot provoca efecte secundare grave, cum ar fi socul anafilactic. Atunci, Tim Friede a decis sa devina propriul sau cobai. Înca de la început, s-a oferit celor mai veninoase specii: cobra, taipan, mamba-neagra si serpi cu clopotei. „Este dureros de fiecare data”, marturiseste el.
Antivenin universal
Mult timp ignorat de oamenii de stiinta, el a fost contactat în cele din urma în 2017 de imunologul Jacob Glanville. Aflat în cautarea, în cadrul studiilor sale, a unui „cercetator al serpilor, neîndemânatic si care a fost muscat accidental de mai multe ori”, Jacob Glanville a dezvaluit ca a descoperit un videoclip care prezenta experimentele riscante realizate de Tim Friede.
„O sa ti se para jenant, dar mi-ar placea sa pun mâna pe putin din sângele tau”, i-a spus imunologul în timpul primei lor conversatii.
Antiveninul care face obiectul studiului realizat de Jacob Glanville, publicat în revista Cell, include doi anticorpi prelevati din sângele lui Tim Friede, precum si un medicament numit Varespladib, care inhiba toxinele. Acesta le-a oferit soarecilor o protectie totala împotriva a 13 dintre cele 19 specii de serpi testate si o protectie partiala împotriva altor sase.
Desi a laudat studiul, Timothy Jackson de la Australian Venom Research Unit a pus sub semnul întrebarii necesitatea de a implica o fiinta umana într-o astfel de cercetare în contextul în care sunt disponibili anticorpi sintetici.
Centivax, o companie înfiintata în 2019 de Jacob Glanville, dezvolta un antivenin universal care ar putea fi comercializat într-o buna zi într-un stilou autoinjectabil umplut în prealabil.
În prezent angajat al companiei Centivax, Tim Friede se de-clara „mândru” ca a contribuit la obtinerea unor progrese în medicina, dar regreta faptul ca nu îsi mai poate injecta venin – orice accident ar fi imputat companiei. „Acest lucru îmi lipseste”, a spus el.
NICUSOR DINCA
Comentarii