Un apogeu al finetii formelor si al vioiciunii culorilor l-a reprezentat opera lui Raffaello Sanzio da Urbino, pe scurt Raphael. Acest delicat "compozitor" al formelor si expert al "cromaticii calde" a facut parte din Triunghiul de Aur al Renasterii, alaturi de mai varstnicii Michelangelo si Leonardo da Vinci. Dar in Renasterea culminanta, perioada in care a lucrat Raphael, lucrarile sale au alcatuit un fel de lectie peste veacuri din punct de vedere al sensibilitatii artistice. Aprecierile privind "gingasia" (daca permiteti acest epitet) picturilor si frescelor sale nu exclud nici dinamismul gestual al unor personaje, cu sugerarea miscarii in forme pe care barocul le va exacerba (mai ales prin Rubens). Nu putem incheia scurta noastra "carte de vizita" fara a mentiona ca exceptionale aprecieri au venit din partea unor maestri neitalieni, peste secole, cum ar fi neoclasicul Domi-nique Ingres si romanticul Delacroix.
A venit pe lume in faimoasa cetate ducala Urbino (universitate din 1506), regiunea Marche (centrul peninsulei), in familia unui artist. Giovanni Sanzio, tatal sau, picta pentru ducele Montefeltro si scria cronici rimate. A descoperit repede talentul fiului si
l-a incredintat pictorului Pietro Perugino din Umbria. Cu modestie, acesta a recunoscut ca este depasit de principalul sau elev si l-a recomandat clerului din Umbria. De altfel, artistul si biograful Giorgio Vasari (in "Vietile", 1568) ne spune ca Raphael a avut trei perioade de creatie in scurta lui viata (37 de ani): Umbria, Florenta si Roma.
La Florenta s-a remarcat intre 1504 si 1508, si este chemat la Roma de catre papa Julius al II-lea. Aici se va desfasura cea mai importanta etapa a carierei exceptionale a marelui Raphael. Geniul din Urbino va realiza frescele din apartametul papal – cabinetele de receptie -, chiar si dupa moartea lui Julius al II-lea, fiind oprit la Vatican de succesorul Leo al X-lea (1513). Credem ca este de datoria noastra sa amintim si colaboratorii lui Raphael la acele capodopere din Palatul Apostolic Vatican: Gianfrancesco Penni, Giulio Romano si Raffaelino del Colle (care va completa o fresca dupa moartea titularului, in 1520).
Este important sa mentionam numele cabinetelor ("stanze") lucrate de Raphael si echipa: 1. Cabinetul lui Constantin; 2. Cabinetul lui Heliodor; 3. Cabinetul Semnaturilor; 4. Camera "Incendiul din Borgo" (de la est spre vest). Cea mai cunoscuta este Stanza della Segnatura, unde gasim si fresca "Scoala din Atena" (sunt cate patru fresce in fiece cabinet). Interesant este ca aici il gasim in prim plan pe Michelangelo (in rolul filosofului Heraclit), cu toate ca geniul care a pictat bolta Capelei Sixtine a spus ca Raphael este un "plagiator" si ca "tot ce stie, stie de la mine". Este adevarat ca Raphael a admirat realizarile lui Michelangelo din Capela Sixtina, caci "rivalul" sau lucra acolo din 1505. De semnalat ca papii au acceptat si o fresca mitologica: "Parnassus" (resedinta lui Apollo), unde apare si poetesa Sappho.
Marele public este familiarizat si cu delicatetea Madonnelor lui Raphael, care a facut o adevarata pasiune din a o ilustra pe Maica Domnului cu Pruncul si cu Sfantul Ioan Botezatorul. In capodopera "Madonna dell'Impannata" apar si Sfintele Elisabeta si Ecaterina… Caldura formelor Madonnei si a Pruncului Issus este completata de lumina discreta, evlavioasa care imbratiseaza personajele.
PAUL IOAN
Comentarii