Sunt momente in care solidaritatea iubitorilor de arta se manifesta cu o asemenea ardoare, incat salvarea unei panze celebre ar echivala cu salvarea unei vieti omenesti. Puterea de seductie a lui Pierre-Auguste Renoir a fost demonstrata inca o data in 1991, cand s-a petrecut un fapt uluitor. Proprietarul japonez al versiunii de dimensiuni reduse a capodoperei "Bal la Moara Galette" (dupa 1876) a scris in testament ca vrea sa fie crematorizat impreuna cu panza respectiva, pe care o achizitionase cu 78 de milioane dolari de la vaduva lui John Whitney (fost ambasador SUA in Marea Britanie). Culmea e ca magnatul japonez in cauza, Saito Ryoei, voia sa arda cu acelasi prilej si panza lui Van Gogh "Portretul dr. Gachet" (care-l costase 82 de milioane dolari)!
Cand s-a aflat de distrugatorul testament, un amplu protest international s-a indreptat impotriva lui Saito. Si, pentru a respecta patrimoniul mondial, japonezul a vandut respectivele picturi, mai ales ca se afla in pragul falimentului. A fost o lectie pentru toti colectionarii care ar putea atenta la valorile artei universale.
Pierre-Auguste Renoir (1841-1919) a fost un copil sarac. Facand mici lucrari comerciale pentru a strange bani (picta farfurii, evantaie, miniaturi). "Adolescentul in salopeta" ajunge la Paris si se inroleaza la o scoala de arta, ajutat fiind si de familia generoasa a lui Jules Le Coeur. Baiatul de muncitor putea acum sa studieze operele clasicilor, pierzandu-se ore in sir prin saloanele de la Luvru.
Tanarul Renoir are sansa de a se imprieteni cu Sisley si Monet si devine aproape imediat un impatimit al impresionismului. Reuseste sa expuna la Salonul parizian la douazeci si trei de ani (1864), dar recunoasterea sa avea sa intarzie inca un deceniu. Pana sa ajunga celebru, in viata sa intervine un episod tragi-comic. Astfel, in timpul Comunei din Paris (1871), pe cand picta pe malul Senei, Renoir este considerat de beligeranti drept un spion si aproape ca este executat. Sansa lui a fost ca un participant l-a recunoscut si l-a salvat de la moarte. Inca un episod ciudat se petrece la 15 ianuarie 1882, la Palermo, Sicilia. Acolo l-a intalnit pe Wagner. Impresionat de personalitatea marelui compozitor german, ii face acestuia un portret in doar jumatate de ora…
Bolnav pe viata de plamani, Renoir se refugiaza pe insula Guernsey (Canalul Manecii), apoi se amesteca plin de exuberanta printre petrecaretii de geniu din Montmartre. A fost perioada in care Pierre-Auguste Renoir se dedica senzualitatii feminine, cu lumini duioase si culori tandre, preluate dinspre suflarea inconfundabila a lui Watteau si Rubens. Spre varsta de cincizeci de ani, o pune la suflet pe Aline Victorine Charigot, o alta femeie perfecta pentru imaginatia impresionistilor. Ea ii naste primul baiat, si apoi inca doi, printre care si viitorul mare cineast Jean Renoir. S-au casatorit abia in 1890.
Din nefericire, ultimii ani ai vietii au fost durerosi pentru Pierre-Auguste Renoir. La numai cincizeci si unu de ani, este atins de artrita reumatoida care va deveni un adversar de temut in ceea ce priveste folosirea mainii drepte. Dar, in pofida suferintelor, nu numai ca picteaza in continuare, dar se dedica si sculpturii – ajutat de tanarul artist Richard Guido. In ultimul an al vietii (1919), maestrul se intoarce pe culoarele din Luvru si rememoreaza anii tineretii, cand nu avea bani de vopsele si locuia cu chirie intr-o mansarda parisiana.
PAUL IOAN
Comentarii