Aflata în apropiere de Craiova, pe malul Oltetului, Manastirea Calui, cu obste de calugari are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Nu departe poate fi vizitata comuna Oboga, renumita pentru ceramica ei populara. Asezamântul monahal este înconjurat de un zid de caramida si a fost înaltat în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521).
Intemeiata între 1516-1521 i-a avut drept ctitori pe banul Vlad si fratii sai Dumitru si Balica. Acestia au ridicat biserica pâna la nivelul temeliilor dar lucrarile s-au oprit din cauza instabilitatii politice. Au fost reluate de boierii Craiovesti si apoi de fratii Buzesti care le-au terminat la 8 iunie 1588. Tot atunci au fost finalizate si lucrarile la chilii, asa cum arata pisania în piatra de la intrare. Mai târziu i s-a adaugat si un pridvor, terminat în 1610.
Desi biserica nu este foarte mare, având 15 metri lungime si 6 metri latime, este un monument reprezentativ pentru arhitectura Tarii Românesti din secolul al XVII-lea. Are ziduri din caramida si piatra cu grosimea de un metru. Tâmpla este din zid cu o sculptura frumoasa si tot un zid desparte naosul de pronaos, lasând o deschidere de marimea unei usi. Cele doua încaperi sunt luminate pe fiecare parte de câte o fereastra cu grilaj metalic.
Biserica are deasupra naosului o turla poligonala cu 12 ferestre înguste si fatadele frumos decorate. Acoperisul este din tabla cu o streasina larga, iar zidurile exterioare sunt despartite în doua registre printr-un brâu median cu firide tencuite, nepictate.
Pictura a fost executata de mesteri autohtoni. Lucrarile apartin unei echipe în fruntea careia s-a aflat Mina Zugravul, agentul diplomatic al lui Mihai Viteazul, care în anul 1600 fusese trimis la Venetia de unde urma sa achizitioneze si culori necesare. In 1834 biserica a fost repictata de postelnicul Barbu Craioveanul Zugravul. Acesta a realizat în pronaos o fresca reprezentând tabloul votiv al Buzestilor. Tot în pronaos se afla portretul Doamnei Stanca, a doua sotie a lui Mihai Viteazul, cu fiul – Patrascu Voievod, Florica, fiica lui Mihai Preda Postelnicu din Greci-Olt, jupânita Stanca, sotia lui Preda Buzescu, jupânita Sima, sotia lui Stroe Buzescu. In naos sunt portretele domnesti ale celor doi frati domnitori: Petru Cercel (1583-1585) si Mihai Viteazul (1593-1601).
Incinta este împrejmuita cu un zid, interiorul fiind strabatut de alei pavate cu caramida sau dale din beton. La intrare, în partea de nord se afla clopotnita de zid.
Manastirea a avut mult de suferit în urma incursiunilor straine, a cutremurelor si a incendiilor si, mai ales, în urma nepasarii unora dintre cei care erau însarcinati sa o îngrijeasca.
In biserica se afla icoana facatoare de minuni a Sfântului Ierarh Nicolae, prilej de pelerinaj pentru multi credinciosi.
Asezamântul a fost folosit de-a lungul veacurilor si ca necropola a familiei Buzestilor. Aici au fost înmormântati Preda Buzescu, jupânita Stanca si Radu Buzescu. Inscriptiile de pe mormintele lor constituie marturii ale trecutului nostru istoric.
In cadrul asezamântului monastic s-a desfasurat o vie activitate culturala. Aici s-au copiat carti de slujba dar s-au alcatuit si codici dupa acte referitoare la activitatea manastirii.
IRINA STOICA
Comentarii