Înainte de a fi transformat în muzeu (în 1793), fabulosul palat parizian, cel mai vizitat locas de cultura din lume, a fost o fortareata de razboi construita în Evul Mediu sub Philippe Auguste, servind la apararea Parisului în 1190.
Timp de câteva decenii, edificiul a fost de necucerit. Totusi, în secolul al XIV-lea, regele Carol al V-lea a decis sa transforme cetatea într-un palat de lux, care gazduia de-acum familia regala si curtea sa.
Pe lânga aceasta, regele, mare iubitor de arta, a decorat-o cu noutati arhitecturale, mutându-si biblioteca în unul dintre turnuri, dar „Razboiul de o suta de ani” a distrus remarcabilul locas devenit simbolul autoritatii regale. Cu toate astea…
– Cel mai vechi artefact de la Muzeul Luvru este o sculptura, mai exact una dintre piesele Ain Ghazal – o serie de statui realizate în mai multe exemplare din tencuiala de var si stuf.
Au fost descoperite pe situl arheologic Ain Ghazal din Iordania, fiind considerate vechi de aproximativ noua milenii (realizate între anii 7200-6500 î.Chr.). Parti din alte trei statui asemanatoare pot fi vazute la British Museum din Londra; iar una dintre figurile cu doua capete este expusa la Abu Dhabi (capitala Emiratelor Arabe Unite). Foarte interesant este ca urmele de pigment si fibre sugereaza ca trupurile artificiale aveau initial o nuanta de portocaliu stralucitor, parul era verde, iar ca vesminte purtau ceva asemanator unor salopete albe.
– În cadrul imensului complex, lucreaza în depozite circa 2.200 de persoane, 366 de încasatori si 75 de curatori. Printre celelalte profesii de la Luvru, regasim copisti, aurari, marmuristi, tapiteri, gradinari, apicultori, arhitecti si 52 de pompieri pregatiti sa intervina 24 de ore pe zi, care sunt cazati în ansamblu.
– Palatul Luvru are în alcatuire 14,5 km de coridoare, 72.700 metri patrati suprafata de expunere, 22 de hectare de parc si alte amenajari verzi si 3.000 m de fatada.
De asemenea, peste 3 kilometri de tuneluri fac legatura subterana între toate sectiile muzeului. În ceea ce priveste infrastructura, exista circa 10.000 de trepte, 2.500 de usi (800 de fier), 73 de lifturi, 30 de scari rulante, 8.000 de detectoare de fum. În fiecare luna se folosesc 1.500 litri de ceara pentru lustruitul celor 360.000 de metri patrati de podele din lemn.
– De când Luvrul gazduieste lucrari ale caror mesaje nu au fost înca descifrate, au aparut relatari încarcate de mister si misticism. Frapeaza în special povestile referitoare la misterele civilizatiei egiptene. Când au început sapaturile piramidelor si au ajuns în Occident primele mumii, au aparut zvonuri despre blesteme, puse pe seama mortilor misterioase ale cercetatorilor care, dupa ce au descoperit complexe funerare, sarcofage si mumii, ar fi fost ucisi de creaturi malefice, prin metode inexplicabile.
Intrucât Muzeul Luvru gazduieste majoritatea lucrarilor aduse în Europa din Egipt, el a devenit un spatiu despre care se credea ca este locuit de entitati malefice.
Belphegor s-a nascut din aceste zvonuri. Acest monstru deghizat pentru a lua înfatisarea unei fiinte umane este întruparea spiritului unui rege egiptean adus înapoi sub forma unei mumii din tara sa natala.
Infuriata de acest sacrilegiu, mumia se reîncarneaza noaptea într-un corp uman pentru a-i determina pe profanatori sa plateasca pentru trezirea sa.
In pofida misterelor care fac ca o patrundere în universul numit Luvru sa transmita si o oarecare tensiune, cunoasterea directa a unora dintre cele mai valoroase opere artistice ale lumii face din acesta un focar perpetuu de îmbogatire spiri-tuala si de bucurie a sufletului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii